"Vous croyez que c'est la langue corse qui va régler le problème du chômage ?"

Rédigé le 18/10/2017

4

Tamanta rabia ! Oghje hè esciutu u misincu in lingua corsa di Corse-Matin. È hè statu un festivale d'odiu à u forum di RCFM contr'à a sta povera lingua. Ma perchè ?

Oghje avemu dunque salutatu a nascita di "U Nutiziale", u giurnale misincu in lingua corsa di Corse-Matin, in appicciu di u cutitianu. Sò rare e bone nutizie (sopr'à tuttu pè a lingua corsa), è per una volta ci hè di chè ralegrassi.

Infine, pensavamu.


A surpresa hè stata ascultendu u Forum di RCFM. A surtita di stu giurnale hà occupatu una piazza maiò in e preocupazione di quelli chì anu chjamatu.

È sì un primu auditore s'hè manifestatu per felicità à Corse-Matin per l'iniziativa (in corsu), a segonda chjama hè stata più secca.

Tandu l'affari sò in francese.


"Ca n'a pas de sens !"

Un'auditrice spiega (in francese) ch'ella parla "naturellement le corse", ma ch'ella ùn capisce u corsu scrittu : "avec ce que j'ai appris, ça n'a plus rien à voir".

Svilupperà e so idee senza cappià una parolla di corsu. Ma per ella, "mon parler corse, je ne le retrouve pas". Peccatu, ùn l'averemu mai intesu.

Ghjuvan Mighele Fraticelli cerca tandu di cunvince di pruvà d'amparà à leghje. Hè vera chì per i più anziani chì anu amparatu u corsu in casa, à bocca, pò esse appena difficiule di passà à u scrittu. Ma ùn hè micca quessu u prublema. Per ella, u corsu scrittu ùn hà nunda à chì vede cù a lingua ch'ella cunnosce, è serà megliu chì tuttu u mondu scrivessi in francese.

U corsu scrittu hè dunque una calamità chì arruvina u nostru paese. Parlemu è scrivemu in francese, puntu è basta.

forum-18.10.2017-1.mp3 forum-18.10.2017-1.mp3


"Si tout le monde parlait corse, vous croyez que ça va résoudre les problèmes ?"

Per un'altru auditore, ci vole à piantà di fà sforzi per difende a lingua corsa perchè... ùn hè micca quessa chì hà da regulà i prublemi : "même si tout le monde parlait corse, vous croyez que ça va résoudre les problèmes qu'il y a en Corse ? Le chômage, la précarité, les transports... tout ce qui va pas en Corse comme ailleurs".

Hè vera. Ci dispiace anc'à noi. U fattu di parlà corsu ùn face micca calà u disimpiegu è a precarità. Ùn face micca piantà a guerra è guarisce e malatie. Ma quessa, mancu a putenza di u francese ci la face.


forum-18.10.2017-2.mp3 forum-18.10.2017-2.mp3

Si puderia parlà di a cuufficialità chì hà creatu impieghi à u Paese di Gallia quand'ella stata vutata quallà. Ma bon.

Passeremu nant'à l'auditrice chì s'annerberà anch'ella contr'à a lingua corsa, dicendu chì ella hè... contr'à l'indipendenza.

Ma perchè tutta sta rabbia ? Perchè tuttu stu disprezzu ? È dì chì tuttu què hè partutu d'un giurnale d'ottu pagine... Ma ch'ellu ùn s'inchietinu ! Da quì à pocu ùn ci serà più prublemi. À u ritimu induv'elle vanu e cose, di lingua corsa ùn ci ne serà più.

È dumane, serà peghju.

Avemu quantunque postu unepoche di dumande à Rumanu Colonna, maestru di cunferenze in sociolinguistica à l'Università di Corsica.

A Piazzetta : Perchè tante riazzione azeze pè a criazione di un giurnale in lingua corsa ?
Rumanu Colonna : Venenu di più di pettu à ciò ch’ellu raprisenta un media scrittu in lingua corsa cà pà u ghjurnale o u so cuntinutu in sè stessu. Raprisenta u ghjurnale a criazione di un spaziu novu, scrittu, stituziunalizatu, autunomu di pettu à u francese… tutti i duminii chì a duminazione linguistica (dunque suciale è pulitica) ùn accetta micca è chì pò dà à certi l’impressione chì a lingua li scappa.

Vene à dì ?
In u cuntestu di duminazione, a lingua chì deve esse sottumessa, urale, chì ùn pò parlà di sugetti tippu pulitica o internaziunali par un dettu deve esse a lingua corsa. Invece quì, sciappa U Nutiziale di Corse-matin u sistema di e raprisintazione liate à a lingua corsa chì ne faria à l’iniziu un parlà solu pà u caffè, a caccia o i vechji in paesi ma micca un mezu pà dà un infurmazione generalista in la stampa cuttidiana.

Ma quì sò Corsi chì si lagnanu, pare stranu, innò ?
Mancu ! chì a forza di a duminazione hè di fà rivindicà da u duminatu stessu u so statutu di duminatu. Speziu di sindrome di Stockholm linguisticu pà dì la propiu à l’infuria chì face « scurdà » à u duminatu par un dettu chì l’analfabetisimu soiu in lingua corsa hè una cunsiquenza di una pulitica francese accanita contru à u corsu. Tuttu què à traversu una forma d’autodisprezzu purtatu da a ghjente stessa. È tandu, in issu casu quì, vanu à circà (in francese à spessu) cose chì sò classiche assai è aspittate è chì s’arrembanu nantu à uppusizione tracunnisciute : uppusizione trà urale è scrittu ; trà generazione anziane è giovani ; uppusizione trà u corsu di a casa è quellu di i media o di a scola ; uppusizione trà « in francese capiscu tuttu è in corsu ùn capiscu nulla » ; uppusizione trà a lingua di nanzu è a lingua d’oghje ; quelli chì ùn anu fattu studii è quelli vargugnosi chì l’anu fatti ; a parlata lucale virtuosa upposta à a lingua corsa currotta ; prublemi ecunomichi da rigulà di pettu à quellu di a lingua corsa micca impurtante, ecc…

Perchè avemu sempre una ustilità simule di pettu à a lingua corsa ?

Prima ci vole à dì chì ci ne hè menu cà prima chì nanzu l’ustilità di issu tippu era sviluppata assai. Aghju vistu dinò assai missagi di filicitazione di pettu à quella iniziativa di Corse-Matin. Ma ancu una riazzione negativa minima hè sempre in troppu. S’affaccanu in quellu cuntestu chì a lingua corsa ùn hè à bastanza prisente in li media, in la stampa cuttidiana è in modu generale in la nostra vita suciale. Sviluppate puru a lingua à tutti i livelli suciali, appaghjate le à a vita ecunomica, culturale, prufiziunale, intima, criativa… è farete sminuì è smarì in modu difinitivu issu tippu di riazzione.