L'animali nustrali in perìculu

Rédigé le 14/06/2018
PPC

L'ammazzà di l'animali s'hè acceleratu in u mondu sanu. I scentifichi parlanu di a « sesta estinzione di massa », è in Corsica dinù, sò parechji l'animali chì stanu pè smarrisce. À l'orìgine di stu dannu ci hè a manu di l'omu, chì distruge l'ambiu di l'animali. Ùn hè micca troppu tardi, ma s'è no vulemu salvalli ci vulerà à cambià i nostri usi. Allora à quandu a presa di cuscenza ?


L'altore

Le gypaète barbu
St'acellone ùn hè micca endemicu ma hè emblematicu di l'isula. Oghje ùn ci sò più ch'è cinque coppii in Corsica. Cum'è ragione di a so rarificazione, ci hè un prublema d'alimentazione. L'altore si nutrisce d'osse, di baschicci di muvre, di pecure o di capre. Ma cù l'abandonu di u pasturalisimu, e bande d'animali diventanu scarse in muntagna. U PNRC cerca di nutrisceli di manera « artifiziale » è ci sò prugrammi di riintroduzzione. Ma a so situazione ferma critica.

Ritrattu : gypaete-corse.com

L'alpana

Le balbuzard pêcheur
Hè categurizatu in perìculu di sparizione. Ci sò stati sforzi impurtanti chì sò stati fatti (7 coppii in u 1977, circa 34 oghje). Ma cunnosce prublemi di ripruduzzione. L'alpane facenu e so ove (trà 13 è 16 à nidu) ma ùn s'hè vistu nisunu acellucciu vulà in u 2015 è u 2016.
In causa : l'attività umana ligata à u turisimu chì disturba assai l'acelli in a riserva di Scàndula.

A pichjarina

La sittelle corse
Hè l'unicu acellu endemicu à a Corsica. S'ellu vene à sparisce di l'isula, spariscerà di u pianeta. A pichjarina campa in i fusti di pini. St'ultimi anni, e so pupulazione sò cadute per via di u focu è di e sfruttazione furestale.


A cuppulata

La tortue d'Hermann
A cuppulata porta i nomi di testughjine, tertucula, turtughjina, cuparchjata o bizzuva segondu i paesi. Ma si face rara anch'ella. In causa parechje minacce : l'urbanizazione, u focu, a preda d'animali dumestichi più numerosi, a ghjente chì e si piglia per... mette in giardinu o in casa.

Ritrattu : A Piazzetta

A truita

A truita corsa si chjama « macrostigma ». A so situazione hè pessima. A pesca à a dynamo o à a javel anu fattu un scempiu. S'hè troppu piscata. È ùn parlemu mancu di l'introduzzione d'altre varietà di pesci (una quindecina) chì anu compiu d'arruvinà i fiumi è di mette a truita corsa in una situazione di grande perìculu.

Ritrattu : lifemacrostigma.org

A variulata

Le discoglosse corse
A Corsica hà dinù parechji animalotti rari. Ci hè una forma di ruspu, u discoglosse, in corsu variulata.


U catellu lurgu

La salamandre corse
Segondu i lochi si chjama catellu lurgu, catellu muntaninu, catellu lurcu, cateddu muntanili...

Ritrattu : André de Saint-Paul / Wikimedia Commons

Una varietà di lumaca

L'escargot de Corse
U so nome scentificu hè Tyrrhenaria ceratina. Hà a so aghja di prutezzione in Campu di l'Oru, in Aiacciu

Ritrattu : especes-menacees.fr

U vichjottu, o capiccioccu

L'euprocte de Corse
St'anfibianu hè forse u menu cunnisciutu. Campa in i fiumi è era quì nanz'à noi.


A muvra

Le mouflon
Ritrattu : Stevan Mondoloni / PNRC
Hè l'animale simbòlicu di a Corsica, di a muntagna corsa, di a libertà... Ma al dilà di u rumantisimu, a muvra ùn si porta micca cusì bè ch'è ciò ch'ellu si pensa. Ci sò duie pupulazione distinte, chì presentanu traminduie differenze : quella di u Cintu è quella di Bavedda.

A pupulazione di u Cintu hà 30% di ripruduzzione. Ma quella di Bavedda si casca à solu 14%, ciò chì ùn basta per assigurà a sopravvivenza di l'animale. « Simu assai inchieti, puderia smarrisce da quì à pocu », ci hà dettu Petru Benedetti di l'ONCFS (Offiziu Naziunale di a Caccia è di a Fauna Salvatica). Sò parechji fattori in causa : « cù u riscaldamentu climàticu, mancanu e dispunibilità alimentarie. Certe piante si facenu rare. È cresce u parasitisimu (e zecche) chì portanu e malatie. Ci sò dinù e vacche chì pruvucheghjanu una degradazione di l'ambiu. È infine ci sò l'attività umane » ci dice u rispunsèvule di u l'ONCFS. I « loisirs  de nature » disturbanu l'animali chì ùn trovanu riposu indocu. A presenza di l'omi hè troppu forte (caccia, spassighjata, quads, moto, 4X4...) è l'animali sò custretti à spiazzassi assai, ciò chì l'indebulisce. E muvre di Bavedda ùn sò micca e listesse ch'è quelle di u Cintu. « S'elle smarriscenu, smarriscenu per sempre, è smarriscenu pè u mondu sanu » cunclude Petru Benedetti.

Duie varietà di topi pinnuti

Ritrattu : Y. Peyrard / chauvesouriscorse.fr

Anu gattiva riputazione, è purtantu ùn ci hè ragione d'avè paura d'elli. Ci sò duie varietà di topi pinnuti (o d'acelli tupini) chì sò minacciate (Murin de Capaccini è Rhinolophe euryale). Di più infurmazioni nant'à chauvesouriscorse.fr.

È u ghjattivolpe ?

U ghjattuvolpe o ghjattivolpe hè pocu cunnisciutu. Ma s'ellu si face discretu, l'antichi timianu stu ghjattone chì s'attaccava à e bande di pecure è di capre. E prime ricerche cuncernendu stu felinu salvaticu anu principiatu in u 1929, è ùn hè ch'è à a fine di l'anni 80 chì Michelle Salotti s'interessa à u ghjattivolpe. Oghje hè l'ONCFS chì hè incaricatu d'un prugramma per studià stu bellu ghjattone salvaticu è cusì raru. Ma ci vulerà appena di pazienza per aspettà e cunclusioni di stu studiu...

Ritrattu : Petru Benedetti / ONCFS

Dumane, chì serà a Corsica senza muvra, senza altore ?
A cuscenza di a ricchezza è di a varietà di a natura corsa hà avanzatu, ma ferma torna tantu à fà. Per quessa ci vulerà à capisce un ghjornu chì per prutege un animale salvaticu, ci vole à prutege u so ambiu, u so ecosistema. Ch'ellu sia in furesta, in piaghja, in muntagna, in e zone umide, troppu danni sò stati fatti. A pressione di l'omi hè sempre forte è saria ora di sorte d'una logica di preda. E risorse naturale ùn sò infinite, è troppu spessu a natura hè vista cum'è un « terrain de jeu ». Ci tocca à noi tutti di truvà un equilibriu, è di cambià e nostre attitutine. Ch'o sinnò, cumu ci ghjudicheranu i nostri figlioli ?