Era un 7 di dicembre in Turinu

Rédigé le 07/12/2017
U Sgaiuffu

13

U 7 dicembre 1977, hè nivatu è si secca di fretu in Turinu. 15.000 Corsi si ritrovanu à u stadiu cummunale di Turinu. Ùn sanu micca ch'elli anu da assiste à a notte a più magica di tutta a storia di u Sporting...

Quandu di nuvembre 77 in Zurigu, l'UEFA disigna u Torino Calcio cum'è avversariu di u SEC Bastia per l'ottesimi di finale di a cuppa d'Auropa, si pensa ch'ella hè a fina di l'aventura pè i Bastiacci. E partite contr'à u Sporting Lisbona è Newcastle anu fattu piacè à tuttu u mondu, ma avà ùn si ride più.

Avà u vidite cusì u Torino, ma tandu hè un ogru. Un tìtulu di campione d'Italia durante a stagione 1975-76, sette internaziunali, è una squadra chì face a paura, cù i so picci di l'attaccu Pulici è Graziani.


À l'andata in Furiani Bastia ottene una vittoria stretta 2 à 1. Una piccula vittoria basta à i piemuntesi chì sò siguri di passà stu giru.

U ritornu serà difficiule in u famosu Stadio Comunale, teatru di e partite di u Torino Calcio è di a Juventus. Si conta circa 60.000 spettatori in sta serata cutrata di dicembre. Hè nivatu i ghjorni nanzu in a regione di u Piemonte è face un fretu chì si secca.

Tandu l'Italia cunnosce digià u fenomenu "ultrà". I tifosi i più accaniti di u Toro si stallanu in a curva Maratona.

Eccu un ritrattu d'una partita in l'anni 70 :

Ma i ghjucadori turchini ùn sò micca soli. Sò 15.000 i Corsi à avè fattu u spiazzamentu. Parechji battelli sò partuti da Bastia, ma sò numerosi à esse venuti da Nizza, Marseglia, Liò, Parigi...

(Ritrattu publicatu nant'à u situ di R. Casamatta, induv'elli ci sò tanti ritratti pocu cunnisciuti !)

Ma sì u Torino impressiuneghja, Bastia ùn hè micca senza nunda. Ci hè Johnny Rep, l'attaccante olandese venutu da Valencia è chì avia marcatu à l'andata.

U geniu purtivechjacciu Claude Papi tene a so piazza dinù. Avia anch'ellu marcatu una rete à l'andata in Furiani.

In difesa, Charlot Orlanducci, u leoni di U Viscuvatu ùn vole sente nunda.

È sì Fanfan Félix hè feritu, Pierre Cahuzac titularizeghja un centravanti chì nimu cunnosce, un certu Abdelkrim Merry, dettu Krimau.

U Torino si presenta cusì :

Castellini - Danova, Caporale, Salvadore, Mozzini - P. Sala, Pecci, C. Sala, Zaccarelli - Graziani, Pulici.

U Sporting ghjoca cusì :

Weller - Marchioni, Orlanducci, Guesdon, Cazes – Larios, Lacuesta, Papi – Rep, Krimau, De Zerbi.

(U ritrattu vene da Corse Football, un altru tesoru da andà à vede)

U restu di l'articulu si deve stà à sente cun sta musica di Vangelis.

Iè, hè cumplettamente passata di moda, è chì pò fà ?

Ella dinù appartene à a storia di Bastia.

L'iniziu di a partita hè à favora di i Taliani. Cumbattivi, organizati, atletichi, i turinesi facenu soiu u ghjocu. E statistiche sò cun elli : anu 60% di liccia di qualificassi. 1 à 0 hè passanu u giru. Basta à fà corre i Bastiacci è à aspettà.

Ma passanu vinti minuti è accade qualcosa di miraculosu. Lacuesta chjappa u ballò, scarta u ghjocu pè Rep, chì dà à Lacuesta è chì rimette pè Larios chì sciacca una cannunata da 25 metri chì finisce in a rete : 1 à 0 per Bastia.

Un'azzione d'antulugia. "Les Bastiais mènent à Turin et Castellini n'en revient pas."


Ma u Toro hè una squadra di prima trinca. Trè minuti dopu, Graziani mette e squadre à paru : 1 - 1.

Tandu i granata si scatenanu è mettenu a pressione nant'à a difesa corsa, chì strazieghja. Finisce cusì u primu tempu.

U segondu tempu principia cum'è u primu avia finitu è Graziani ne mette un segondu (47u minutu). Face 2 à 1 pè Torino. A logica hè rispettata. Tandu si pensa chì Bastia s'hà da piglià una concia. I Taliani marchjanu versu un trionfu assiguratu, purtatu da u so publicu. I Bastiacci parenu spenti.


Ma era a notte di Bastia. 51u minutu : Cazes mette a panicca in a difesa taliana, surpresa. Dà à Krimau chì porta a partita à 2 à 2.

Ùn pare mancu vera à i 15.000 Corsi chì sò venuti.

Accade allora un culpacciu per i piemuntesi. Rep mette un colpu di govitu à Mozzini chì casca seccu è chì finisce à l'ospidale. Torino hà fattu i so dui scambiamenti è oramai duverà ghjucà à 10 contr'à 1...


Ferma avà appena più di vinti minuti à ghjucà. Ammusciati d'esse ghjucati à a risa in casa soia, Torino si porta di manera massiccia à l'attaccu.

À u minutu 67, i Bastiacci sò assaltati è si difendenu cum'elli ponu. Krimau ricupereghja un ballò lampatu à a metà di u terrenu è fila solu solu versu a gabbia taliana.

U giuvanottu maruccanu chì nimu cunniscia piglia u ballò, traversa tuttu u terrenu, si ritova di pettu à Terraneo u purtiere talianu (Castellini hè surtitu, feritu), è cum'è un grande marca u terzu but...

Incredibile, Torino 2, Bastia 3 !

A fiura di Krimau, à dinochji davant'à 15.000 Corsi, cù i so guanti rossi in a neve, face oramai parte di a storia.

Avà ùn ci sò più ch'è i sustenidori bastiacci chì si facenu sente à u stadiu cumunale.

Sò poche l'occasione pè u populu corsu di cunnosce u sìntimu di vittoria cullettiva. Quella notte, ondeci ghjucadori cù a maglia marcata di a testa di moru facenu nasce e stelle in l'ochji di i Corsi.

Pare ch'elli avessinu vindicatu à 700 anni di duminazione è d'umiliazione...


I Bastiacci ponu andà à salutà u so publicu. Cum'ellu dice Hubert Tempête, "la fête continue..."

È tandu, a cuufficialità in i giurnali...

Ritrattu : argusfoot.com

U resucontu di u famosu ducumentariu di u poveru Michel Moretti

A partita sana, cù i cummenti di l'epica di Pierre Cangioni


Coupe UEFA / 1977-78 - Torino 2-3 SEC Bastia par SportingClubBastia
Articulu publicatu u 06/12/2014 è aghjurnatu u 07/12/2017