I fiori chì piacenu à l'ape

Rédigé le 06/04/2021

1

Aiutate l'ape ! Per ch'elle trovinu da manghjà, ch'ellu sia pè u nettare o l'àmacu, punite o suminate ste piante è arburetti. È quand'è vo dirascate, ùn cacciate micca tuttu ! Lasciate cresce un locu salvaticu pè attirà l'ape. Senza elle, simu lecchi !

S'impresta à Albert Einstein sta frasa : « sì l’ape venissinu à sparisce di u pianeta, l’omu ùn averia più ch’è quattru anni à campà ». Eppuru sì u sapientone ùn hà mai dettu nè scrittu sta frasa, ci hè di chè esse preocupati.

Allora perchè ùn circà di curà e piante mellìfere ? Ci sò fiori chì piacenu dipiù à l’ape ch’è d’altri, chì danu di più àmacu (pollen) o nettare.

Certe si ponu piantà o suminà.

Assai sò salvatiche è si ponu lascià cresce. Si pò aspettà u più tardi pussibule pè dirascà. Eppo si pò lascià un locu "salvaticu" in u vostru giardinu.

Ùn vi sminticate : ciò chì si chjama « les mauvaises herbes », ùn esistenu micca !

U tirlu, talavellu, tarabucciu, luminellu...

Hà tanti nomi in corsu segondu i lochi. In francese hè l'asphodèle.

Fiurisce à u veranu è i so fiori piacenu tantu à l'ape.

A Frìsgiula (o a burrace)

In francese : la bourrache

Altri nomi : a frisgia, a burrarca, a burrascia, a burracine.

A campanella

In francese : campanule
Tutti i fiori di a spezia di e campanelle piacenu à l'ape.

A ditale

In francese : digitale pourpre

Altri nomi : arba dintale (Evisa), e creste (A Soccia), i campanelli (Vintisari), a sciuppetta (Ciamanaccia), u sciucchettu (Rennu), l'arba catalina (Zevacu)


U finochju

In francese : fenouil commun

A malva (o nalba, o malma)

In francese : mauve

L'erba sanghjuvanina (o erba di San Ghjuvanni)

In francese : Millepertuis perforé

A carnepula (a rega)

In francese : l’origan

A pastinaccia

In francese : panais
Chjamata dinù carotta salvatica.

U natterepulu (o radichju, lattarella)

In francese : pissenlit

A salvia

In francese : sauge

A calendula

In francese : souci

U trifogliu

In francese : trèfle

Ùn pare micca ma i fiurucci di u trifogliu sò assai melìferi. Ci n’hè di parechje varietà, di fiori gialli, bianchi o malvi.

U piumbone

In francese : lavande

Hè a « lavande » corsa salvatica. Certi a chjamanu « lavande papillon ». U nome sapiente hè Lavandula stœchas.

U spigu

In francese : lavande.
Hè a varietà cuntinentale di u piumbone. U so nome sapiente hè Lanvadula angustifolia.

L’erba barona

In francese : thym corse

Face fiurucci rusini chì muscanu assai. In latinu : thymus herba-barona.

U timu

In francese : thym commun

A lamaghja

O prunu, tangu... in francese la ronce.

Piantà una lamaghja ? Bon forse ùn a ferete micca... Ma sì un annu lasciate cresce un lamaghjone perchè ùn avete avutu u laziu di dirascà, sappiate ch'è vo ferete piacè à l'ape, chì sò sceme di u so fiore. Più tardi cuglierete e more, è dopu puderete infine passà a smachjatrice.

U pampasgiolu (o rosula purcina, rusulella, pappàveru…)

In francese : coquelicot

È ci sò d’altri nomi da vede nant'à u situ di a BDLC

U bàlculu

Chjamatu dinù bàrculu o innacquaghjola.
In francese : renoncule o bouton d'or

A luserna

In francese : luzerne

U rosumarinu

In francese : romarin

L’erba melaghjola (o suchjamele)

In francese : germandrée

Era cunnisciuta pè attirà l’ape, a dice u so nome.

A matreselva, (o caprifogliu)

In francese : chevrefeuille

Per vede i so altri nomi nant'à u situ di a BDLC

L'erba barbaresca

In francese : bouillon blanc

L'erba santa

in francese : achillée de Ligurie

A scopa

In france "bruyère". Di u so amore cuntrariatu, a canzona "Brunetta" dice chì : "Hà fattu cum'è a scopa, hà fiuritu è ùn hè granatu". Ma i fiori muscanti di st'arburettu piacenu assai à l'ape.


U purrione

In francese "muscari". Hè chjamatu dinù purriolu, fiore di u porru, cipulletta, cipullina, fiore di Sant'Untò... da vede nant'à u situ di a BDLC.

A cipitella

In francese "inule visqueuse". Chjamata ancu pecita, picitella, cepita, pitica, dice a BDLC.

Ritrattu : BDLC / Muriel Poli

FONTE :

Découvrez la liste des plantes attractives pour les abeilles nant'à u situ di u ministeru di l'agricultura

Banque de données langue corse

Plantes de Balogna

Fleurs du Cruzzini

Arburi, arbe, arbigliule (PNRC, 2008)

Fiori è Fiure : Plantes Sauvages de Corse, di Lily Figari è Pierre-Paul Grimaldi (Albiana, 2011)

Flore des maquis de Corse, di Jacques Gamisans (Albiana, 2010)

Articulu publicatu u 16 di maghju 2018, aghjurnatu u 5 d'aprile 2021