In u 1835, un ingenieru francese, Robiquet scrive chì pè i matrimonii in Alisgiani, l'usu vulia ch'ellu si preparghi vintidui piatti preparati cù a farina di castagna. I saperemu ritruvà ?
Assai più tardi, a so cultura hè incuragita da i Ghjenuvesi chì l'anu imposta à tutti i pruprietarii corsi. Hè tandu ch’ellu si sparghje è ch’elle nascenu fureste di castagni.
U castagnu hà datu u so nome à una di e più belle regione di Corsica, a Castagniccia (eh nò!) è à una di e più belle fiere (in Bucugnà).
Ci simu talmente abituati à vedelu, chì oghje ùn u fideghjemu mancu più. Certe volte hè ancu disprezzatu. Quale ùn hà mai intesu « vous allez manger quoi ? Des châtaignes? »). Pè certi pò esse sinònimu di passatisimu è d'una certa rustichezza, d'arcaisimu.
Purtantu, ùn ci vole micca à fidighjallu cusì, u castagnu. Quantu famiglie averà salvatu da a fame, quandu i tempi eranu più duri è ch'ellu ùn c'era à Géant Casino ?
Hà sappiutu resiste à a spluttazione industriale è à a frenesia capitalista : à u principiu di u seculu XX, i castagni eranu lampati in pianu è vinduti à l'usine di tinta di Campu Pianu (chì diventerà "Champlan"), Fulelli è Barchetta. Hè tandu chì Paoli di Tagliu hà scrittu "U lamentu di u castagnu".
#Lamentu di u Castagnu#carte postale 1917 pic.twitter.com/vcNisfrLQp
— Anime surelle (@ellerus_eminA) September 4, 2015
#Corse : La châtaigneraie en voie de guérison ? https://t.co/MchM94X7Mq pic.twitter.com/Nwp2Mx0Vxd
— France Bleu RCFM (@FranceBleuRCFM) October 2, 2019
Vintidui piatti preparati cù a farina pisticcina, dice Robiquet in u 1835. Ma qualessi eranu ?
Vintidui piatti fatti cù a farina pisticcina ? Peccatu, ùn face micca u listinu. Ma a saperemu fà noi ?
È s'è no circavamu di truvalle, ste vintiduie sòsule ? Ùn parlemu micca di a cucina muderna bella sigura (nò micca suscì o muffins pisticcini), ma di tradiziunale.
Pè e castagne si cunnoscenu :
E fasgiole (chjamate dinù rustite, arrustite, imbrustate)
E ballotte
E sbuchjate (o pilate)
E castagne bianche
È cù a farina allora ?
1. E castagne cotte
2. A Pulenda
3. I Brìlluli (o pìlulli, granaghjoli, granasgioli, scillò, farrìchjuli)
4. I nicci
Venenu forse d'Italia, si ritrovanu in Tuscana è in Emilia Romagna (chjamati "necci", "nicci" o "cian").
5. E frittelle
6. I castagnacci
7. E pisticcine
8. E pisticcine azimelle (o frascaghjole, franduline o frunduline)
9. I pisticcini
I pisticcini : frittelle castagnine cù u brocciu pic.twitter.com/AEVzZDGc4O
— lingua corsa (@aLinguaCorsa) 4 décembre 2019
10. A maccherella (o farinata, mucatella, mucaticcia, mucatichja, pàppula, pappìlla)
11. A pulenda arrustita
12. A pulenda fritta
13. A mirlingata (o merlingata)
14. A torta
Si pò fà cù e noce, cù u brocciu...
15. A torta cun l'erbigliule
16. A lamata
17. E vultate
18. A suppa
19. E casgiate castagnine
Casgiate castagnine pic.twitter.com/JAPkal0mTI
— lingua corsa (@aLinguaCorsa) 6 décembre 2019
20. A cunfittura
21. L'imbulighjata ?
22... ùn l'avemu micca trova.