I lochi di Bastia di Pesciu Anguilla

Rédigé le 07/04/2020
PPC

U primu rumanzu in lingua corsa, scrittu da Sebastianu Dalzeto, si passa in Bastia. Allora perchè micca andà à scopre à Bastia d'appressu à Pesciu Anguilla ? O scopre à Pesciu Anguilla d'appressu à Bastia.

“Pesciu Anguilla”, sottu intitulatu “rumanzu bastiese” hè un libru scrittu in u 1929. Hè cunsideratu cum’è u primu rumanzu in lingua corsa.

U so autore si chjama Sébastien Nicolai, dettu Sebastianu Dalzeto. Natu à E Ville di Petrabugnu in u 1875, travaglierà in l’amministrazione culuniale, nanzu di diventà giurnalistu.

Di furmazione marxista, scrive in parechje riviste è serà unu di i fundatori di a rivista cumunista “Corse Rouge”. In a so opera a critica suciale è pulitica hè forte.

L'azzione si passa intornu à l'anni 1880 in Bastia. L’autore dice ch'ellu hà vulsutu "risuscità l'anima di a Bastia".

L'eroe hè un zitellu d’un quartieru poveru di Bastia, Pépé Morsicalupa, dettu "Pesciu Anguilla". U rumanzu conta a so ascensione suciale è cum’ellu riesce à sorte di a cundizione mìsera.

Ma vultemu nant’à i lochi di u rumanzu. Ecculi quì :

U Puntettu

Hè u quartieru pupulare vicinu di u Vechju Portu. Tira u so nome da u ponte chì francava u fiume di u Guadellu.




Carrughju Giulietta

Hè quì ch’ellu stà Pesciu Anguilla. Cù a so mamma Faustina, lavandara, è u so babbu Furtunatu, piscadore è briacone chì finiscerà per perde u cerbellu.

Carrughju di u Colle

Ùn era cum’è oghje. Parechji casali sò stati lampati per via di i travagli di a municipalità bastiaccia in l'anni sessanta.


Ne testimuneghja stu ritrattu di u fondu Amadori.

Louis Amadori, “Fonds Amadori – Bastia – U Puntettu,” Médiathèque Culturelle de la Corse et des Corses, consulté le 7 avril 2020, http://m3c.univ-corse.fr/omeka/items/show/1100625.

Carrughju di u Guadellu

Hè quì chì Pesciu Anguilla và à vende i so muzziconi è pezzacci di sigarette arricolti in terra per sti carrughji. Oghje si chjama carrughju Vattelapesca.


U Vechju Portu

Chjamatu sempre oghje A Marina, hè u terrenu di ghjocu di i sgaiuffi di Bastia.


I Mercati : u mercatu di i legumi

Hè a piazza di U Mercà. U mistieru di Pépé hè di lustrà i scarpi. Per quessa parte à circà i clienti cù a so scatula di materiale à girandulà pè a cità.


Dalzeto ci dà infurmazione nant’à l’organizazione di e rivinderole : à l’angulu di u corsu Pierangeli è di a merrìa si mettianu e rivinderole di E Ville. Quelle di Furiani è Biguglia si mettianu da u cantu di San Ghjuvà. Quelle di San Martinu, Petranegra è Miomu à l’oppostu.

U Mercatu di Pesci

Hè l’altru mercatu di Bastia, chjamatu “U Mercà d'I Pè” da i Bastiacci (ritrattu cullezzione d'Albert Fabiani).


E Terrazze

Diventata “rue des Terrasses”. I sgaiuffi facenu “u battagliò” è si piglianu à petrate. Pesciu Anguilla si face mughjà chì hà rottu i vetri d’una finestra.


Ci vole à dì chì tandu, pè i sgaiuffi bastiacci, a cità si sparte in duie categurie : quelli di Terranova (o Terrenò), è quelli di Terra Vechja. Carogne d'insù contr'à Cagnette d'inghjò.

A Traversa

A chjamemu oghje “boulevard Paoli”. L’autore parla di i vechji caffè chì oghje ùn esistenu più : I Platanes è u caffè Tellier (ritrattu cullezzione d'Albert Fabiani).

U Fangu

Oghje ùn si vede più, ma u Fangu hè un fiume chì sbuccava in fondu di a piazza Santu Niculà. Induv'ella ci hè avà a rue Carnot c’era un ponte, ci dice Dalzeto. Hè quì chì Faustina è e lavandare bastiacce andavanu à lavà i so panni (cullezzione Albert Fabiani).

Carrughju di a Banca

Oghje hè carrughju Jean Casale. Dalzeto ci conta cum’ellu era animatu tandu : "una trattoria tuscana, un fornu, un bancalaru, un sigantinu, un ferrale, un scalparu, un cantinaru. È tutta a ghjurnata, si sente canti corsi, taliani è francesi."

Corsu Sebastiani

Oghje corsu Pierangeli. Hè quì ch’ellu stà u cunsigliere Morfini, u sgiò innamuratu di Faustina chì aiuterà à Pesciu Anguilla.


Carrughju Marbeuf

Oghje carrughju Giafferri. Hè quì, à l’angulu di u carrughju di a banca, chì Zia Minighella tene una cantina.


A Piazza Santu Niculà

Sì i poveri stanu à u Puntettu è u Guadellu, i sgiò stanu in i casali corsu Sebastiani, nant'à a Traversa è nant'à a piazza Santu Nicula, induve populu di Bastia và à stà à sente a musica è i cuncerti (cullezzione Albert Fabiani).

Nant'à i Quais

U “quai des Martyrs” ùn avia l’aspettu d’oghje. Hè quì ch’elli accorrenu i Bastiacci per purtà succorsu à u battellu di piscadori pigliatu in una timpesta furibonda induve Pesciu Anguilla è u so babbu anu imbarcatu (cullezzione Albert Fabiani).


U cunventu di l’Ignurantini

Hè quì ch’ellu studieghja Pesciu Anguilla. Tandu l’insignamentu hè assiguratu da i frati. Oghje u cullegiu Giraud.

San Ghjuvà

Pesciu Anguilla finisce per diventà un prete stimatu è ammiratu di Bastia, curatu di San Ghjuvà. Ma ùn si scorda da induv’ellu vene è trova u sensu di a so fede in l’aiutu di u populu è di i più poveri.

Pittura di Frédéric Bourgeois de Mercey in u 1839, museu di Bastia.