Perchè ci vole à andà in Ghjenuva

Rédigé le 10/03/2019
PPC

1

Ghjenuva hè una di e cità e più affascinante d'Italia. Purtantu soffre d'una fiura pèssima. Si dice ch'ella saria goffa, bughja, industriale. U solu interessu saria u so grande portu, per fughje luntanu. Ma pensate appena... In sta cità carca di storia ci sò mille tesori da scopre. Quallà, ci hè ancu un pezzu di a nostra storia. Andateci puru, ùn vi ne penterete micca.

« Ma chì vai à fà in Ghjenuva ? »
I Corsi chì vanu in Italia, li piace à scopre a Tuscana vicina, Venezia, o à salutà u papa... ma Ghjenuva hè più rara. Cumu serà ? Forse chì a cità soffra di a so fiura di lucacciu industriale, micca abbastanza turisticu. In più, ùn ci hè micca una lista di munumenti « obligatorii » à vede, cum'è in Fiurenza o Roma. Purtantu ci si trova un'anima particulare ch'ellu ùn si ritrova in altrò.
Alè, avemu da pruvà di cunvìncevi.

Per andacci

Fora di l'estate, ùn ci hè micca linea diretta trà a Corsica è Ghjenuva. Ci vole à passà per Savona (s'è vo avete a vittura) o Livornu (megliu s'è vo site à pedi). In trenu hè prestu fatta.

Appena di storia

Ghjenuva in Corsica, sò 500 anni di storia. Da a battaglia di a Meloria in u 1284 (chì sbandisce i Pisani da a Corsica à u 1769 (Ponte Novu), face quantunque assai. Per quessa, ci vulia à vede a mostra « Corsica Genovese » à u museu di Bastia. Si pò sempre buscà u libru.

Ma a sapiate ? Hè Sambucucciu d'Àlandu chì hè andatu à truvà i Ghjenuvesi. U capimachja di a rivolta anti feudale chì hà lampatu in pianu i signori corsi in u 1358 hè andatu à « dassi » à u doge di a Republica, Simone Boccanegra. Pè i partigiani di Sambucucciu, era megliu quessa ch'è a tirannìa di i signori corsi. Per divvi.

Chì fermanu di sti 500 anni di presenza ? E numerose torre u longu di u liturale, parechje parolle passate in u vucabulariu, u cultu di l'Immaculata Cuncezziò.

Per l'architettura, ùn ci hè ch'è da spassighjassi in u centru di Ghjenuva. Serà Bastia chì serà una piccula Ghjenuva ? O Ghjenuva chì serà una grande Bastia ?

I Ghjenuvesi anu dinù lasciatu una spressione. D'una situazione cumplicata, si dicia « ùn ci capisce mancu un Ghjenuvese ». Appena cerbelloni seranu stati.

Si pò rammintà a pulitica di a « coltivazione » chì obligava ogni famiglia corsa à piantà cinque varietà d'arburi (castagnu, olivu, amandulu, chjelza, fica). U scopu era di fà chì ogni famiglia ùn morga di fame. Cacciata a fame è a miseria, i Ghjenuvesi pensavanu ch'elle ci sarianu menu rivolte.

Pè u negativu, a pulitica ghjenuvese hè stata dura contr'à i Corsi. Sbuccerà nant'à a rivolta di u 1729, l'indipendenza è u guvernu di Paoli. È ùn ci smintichemu chì dopu, i Ghjenuvesi deranu a Corsica à i Francesi...

U centru storicu

Saria unu di i più stesi d'Auropa. Ghjenuva (cum'è Bastia) hè incagnata trà u mare è a muntagna. Tandu, dapoi u Medievu, l'omi l'anu accunciata nant'à un territoriu strettu, chì colla è chì fala.

I « carruggi »

Ne risorte un'architettura particulare. I carrughji (hè una parolla d'orìgine ghjenuvese), elli dicenu « carruggi » sò stretti, e case alte. Imaginate l'ambianza di a Citatella di Bastia o di u Mercà, ma nant'à una superfice assai più grande.

Una cità pupulare

Serete surpresi di truvà in Ghjenuva un centru storicu chì ùn hè ancu gentrificatu. Da per tuttu, i centri di e cità diventanu lochi d'attrazzione per turisti, musei à celu apertu induve ùn ci sò più ch'è B&B, cummerci di ricordi made in China è risturanti aperti pè a stagione. In Ghjenuva nò. U centru hè sempre vivu.

I palazzi

L'Unesco l'hà capita, Ghjenuva hè una cità magnifica. Sò 42 (!) i palazzi classificati à u patrimoniu mundiale. Si tratta di i palazzi di u Rinascimentu è barocchi à i seculi XVI è XVII.

Tandu, a Republica di Ghjenuva hè u più forte di a so putenza. E grande famiglie custruiscenu casoni cun decori nant'à e facciate, affreschi, giardini è funtane. Hè u sistema di i « Rolli » : l'invitati di a Republica, i principi, rè è imbasciadori, duvianu stà in pensione in ste famiglie.

Oghje certi sò publichi è si ponu visità (Palazzo Bianco, Palazzo Rosso, Palazzo Tursi diventati musei). Parechji sò sedie di sucetà, di banche, è visitabili solu pè i « Rolli Days », spezia di ghjurnata di u patrimoniu.

Eccu per esempiu, a facciata di u palazzu di Nicolosio Lomellini :

Quessa a casata hè ligata à a storia di a Corsica. Ùn hè un certu Leonello Lomellini chì a fundatu a cità di Bastia, in u 1380 ?

A via Garibaldi

Parechji di sti palazzi si trovanu via Garibaldi. Pedunale, sta via hè un piacè pè spassighjà. Quelli chì parlanu di « plus belle avenue du monde » pè i Champs Elysées ùn anu mai vistu nunda...

U palazzu ducale

Hè l'antica sede di u pudere ghjenuvese. Oghje hè un museu-centru culturale.

U palazzu hè statu rifattu, ma hè quì chì, in u 1434, un certu Vincentellu d'Istria, conte di Corsica è nemicu eternu di i Ghjenuvesi hè statu scapatu. Penserete à ellu quandu passerete in davanti à u palazzu (è micca solu in davanti à u giratoghju di Biguglia).

A catedrale San Lurenzu

Hè a chjesa a più impurtante di Ghjenuva. Hè di stìle gòtticu, è i culori bianchi è grisgi sò tippichi di a Liguria.

I dui leoni nant'à u scalone parenu appena in depressione. Seranu sustenidori di Bastia ?

U portu anticu

Imaginate ch'elli partianu da quì i battelli pè i porti corsi, cù e so casce piene di « baccalà per Corsica »... sapete, quellu baccalà di a più gattiva qualità ch'elli ci riservàvanu.

U portu hè statu cumplettamente trasfurmatu dapoi u 1992 pè a grande cumemurazione di a scuperta di l'America da Cristofanu Culombu. U grande architettu di l'accunciamentu hè statu Renzo Piano. Pudete visità oghje u grande acquariu, u museu di u mare, un sottumarinu, un battellu di pirata è d'altre attività (u « Bigo », un ascensore panoramicu, a « Biosfera »).

Dopu anderete à pigliavvi un caffè sott'à e loghje.

U palazzu San Ghjorghju

A banca (o uffiziu) di San Ghjorghju si truvava nant'à u portu. U guvernu ghjenuvese avia datu l'amministrazione di a Corsica à sta sucetà, trà u 1434 è u 1562. Hè à tempu stranu è mudernu cum'è idea. Imaginate sì oghje a Francia dava u destinu di u sviluppu di a Corsica à Vinci, Bouygues o BNP Paribas...

L'università

Si trova in i lucali splendidi d'un palazzu. Bon, rimarca, in Corti dinù avemu u Palazzu Naziunale.

Curiusità ghjenuvese : l'autostrada in cità

Cuncepitu à un'epica induve a vittura era a regina, i ponti stradali passanu nant'à u portu. Imaginate a pulluzione, è l'orrore chì guasta u paisaghju...

A Lanterna

Hè u fanale chì cura u portu. Hè u più grande di u Mediterraniu.

Soprusci è statue in ogni locu

Chì piacè di perdesi in i carrughji ghjenuvesi. À ogni scornu, nant'à ogni piazza, una porta, un soprusciu decuratu, una statua, una bellezza...


Unu chì volta spessu hè San Ghjorghju chì ammazza u dragone. Quessu u truverete.

A Porta Soprana

Quessa era una di e porte di a cità. Vicinu ci hè a casa d'un certu Cristofanu Culombu (ma ùn ci vole micca à dilla à i Calvesi).

Nant'à e tracce di Nicolò Corso

Nicolò Corso hè un artistu di u Quattrocento, natu in Vicu è chì hà campatu in Liguria. C'eramu posti a dumanda s'ellu era u più grande pittore corsu. Si pò vede una di e so opere à l'Academia Ligustica : dui pannelli d'un trìticu (San Bastianu è Sant' Agustinu, Sant'Eusebiu è Sant'Agnese).

Un altru à a Galleria Nazionale di u palazzu Spinola. Hè un pulìtticu (polyptyque) chì rapresenta à San Vincenziu cun d'altri santi.

Infine, si ponu vede affreschi cù a vita di Santa Catalina in a chjesa di Santa Maria di Castello.

U Caravaghju

I musei di Ghjenuva anu a furtuna d'avè in e so cullezzione una pittura di Il Caravaggio. Prufittatene per andà à vede u so Ecce Homo.

U museu navale di Pegli

In stu museu si trova sta rapresentazione di a Corsica di Girolamo Bordoni.

A via XX settembre

In a parte più muderna di a cità, hè una grande via di i cummerci, guasi tutti sott'à loghje.

Hè quì ch'è vo truverete un locu dedicatu à Salvatore Viale (stunante nò?)

U mercatu orientale

Un grandissimu mercatu longu à a via XX settembre. Quì truverete prudutti freschi, frutta, legumi, carne è furmagliu in quantità. Da vede ! Per avà, resiste à i supermercati di e periferie.

E vechje butteghe

In Ghjenuva i picculi cummerci à l'antica ùn mancanu.

Forse ci pò dà un'idea di ciò ch'elle sarianu e nostre cità s'elle ùn eranu manghjate da i so centri cummerciali sprupusitati...

E chjese

Ne truverete tante. Cum'è quella di San Matteu, quella di a famiglia Doria.

À prupositu di i Doria : si trova à a Galleria di u palazzu Spinola un guatru d'un Doria, pintu da Rubens. Sappiate chì quessu hè statu « rigalatu » da Mussolini à Hitler. Vi và ?

I funiculari

Ghjenuva hè una cità à coll'è fala. Truverete funiculari è ascensori per purtavvi in sù è in ghjò. U più originale hè siguramente quellu di Montegalletto. A prima parte simu in un funiculare, è quandu ci vole à cullà a cabina si trasforma in ascensore. Chì tanti Transformers !

A lingua ghjenuvese


Pesto, farinata è focaccia

Piglierete trè chilò, ma tastate u veru pestu ghjenuvese, a farinata (torta di ceci), e focacce à u furmagliu.

Genoa o Sampdoria ?

In Ghjenuva pudete sceglie di sustene duie squadre : a Sampdoria è u Genoa.

Si cunnosce u derby trà l'Inter è u Milan, quellu trà a Roma è a Lazio, quellu trà Torino è a Juventus... u ghjenuvese hè menu cunnisciutu ch'è l'altri. Ma hè forse unu di i più belli. I culori, l'ambianza, l'architettura di u stadiu à l'inglese, l'inventività di i tifosi ne facenu un vede. A dice ancu Marcello Lippi.

U Genoa Cricket and Football Club hè u club talianu u più anticu, creatu in u 1893 da l'Inglesi. Storicamente hè u club di i quartieri di u centru. Nove volte campione d'Italia (trà u 1898 è u 1924), i tifosi di u Genoa aspettanu u 10u titulu, chì li purterà a stella nant'à a maglia.

Pudete visità u museu di u club, nant'à u portu anticu.

A Sampdoria hè nata più tardi, dop'à a guerra. In u 1946 dui clubs di Ghjenuva s'adduniscenu : A Sampierdarenese (di Sampierdarena, anziana cumuna diventata quartieru di Ghjenuva), è l'Andrea Doria. Nasce cusì a Sampdoria. Mischjanu dinù i so culori per dà nascita à una di e maglie e più originale di u futbol.

À quandu u derby contr'à Bunifaziu ?

Ci vole à puntà e porte...

Ghjenuva ùn hè micca una cità chì mostra tutte e so bellezze cun facilità. Ci vole à piglià u tempu, spassighjassi, perdesi in u labirintu di i vechji carrughji. Ci sò i belli palazzi di u Rinascimentu è di u Baroccu. Quessi sò messi in valore, in u quartieru di e Strade Nuove. Eppo ci hè u centru storicu, spessu e facciate si ne vanu di male, i carrughji ùn sò micca sempre puliti. Ma quì ùn site micca in un centru museificatu : site in un centru vivu, pupulare.

Ci vole à piglià u so tempu, alzà l'ochji, apre e porte... À quandu cascherete nant'à una pittura à l'affrescu, una corte, un suffittu pintu o scultatu. Ghjenuva hà mille tesori, s'offrenu à quelli chì piglianu u tempu di fidighjalli.







È i Ghjenuvesi allora ?

I raporti passati trà a Corsica è Ghjenuva sò stati piuttostu... cumplicati. Antoine-Marie Graziani spiega in Corsica Genovese chì un offiziale francese scrive chì i Corsi òdianu i Ghjenuvesi, è chì a reciprocità viaghja « au point que le nom de Corse à Gênes est l'injure la plus grossière et la plus sanglante que l'on puisse dire à quelqu'un ». Pesta ! Ancu di grazia chì e cose anu cambiatu.

Oghje anu a riputazione d'avè u sensu di i soldi, d'esse tascaghji è ràncichi (vi rammenta qualcosa, amichi capicursini ?). Ma dinù d'esse azezi è rozi, appena chjosi nant'à elli (hum). Infine, li si rimpruvereghja di tene i magazini sempre chjosi, d'ùn esse abbastanza « attrattivi » pè i turisti.

Bon allora hè certa : per quessa, semu appena ghjenuvesi ancu noi.