Ma da induve vene a bandera corsa ?

30/10/2014

Ùn hà mai tantu sventulatu ch'è in stu mumentu. Purtantu si cunnosce male a longa storia di a nostra vechja testa di moru...

Cum'ella hè strana a storia di a nostra bandera.

Ùn hè micca nata in Corsica. Ùn sò micca i Corsi chì l'anu scelta.

Prima rapresenta "l'altru", u moru chì hè statu battutu durante a ricunquista spagnola. Diventerà sìmbulu d'una nazione chì s'affirma cinque seculi dopu.

A cunniscite, a storia cumplessa di a vostra bandera ?

1281 : hè a prima prima !

A prima rapresentazione d'una testa di moru ricolla à u 1281. Ùn nasce micca in Corsica, ma in Spagna. In Aragone, più precisamente (a regione di Saragossa).

Ùn ci hè micca una testa mora, ma quattru, in giru à una croce (croce di San Ghjorghju). Stu sìmbulu si chjama "Cruz de Alcoraz" è rammenta una battaglia di a "Reconquista" spagnola di u 1096, a battaglia d'Alcoraz.

Durante sta battaglia quattru capimachja sarracini sarianu stati tombi è San Ghjorghju averia fattu un'apparizione. Cusì dice a legenda.

Hè un sìmbulu d'una vittoria di i rè aragunesi nant'à i sarracini chì occupanu a penisula spagnola. Guasi duie cent'anni dopu, in u 1281, un rè aragunese (Pedro III de Aragòn) l'aghjusta in e so arme. Sò sempre presente nant'à a bandera attuale di a regione di l'Aragone.


1297 : U reame di Corsica è Sardegna

In u Mediterraniu, e grande putenze chì si battenu sò e cità di Pisa, di Genuva, è l'Aragone.

In u 1297 u papa Bunifaziu VIII crea u « reame di Corsica è Sardegna » ch'ellu mette sott'à duminu aragunese.

Sta prutezzione hè sìmbolica, l'Aragunesi ci veneranu pocu è micca in Corsica. Si stabiliscenu in Sardegna è a Corsica ferma genuvese.

In quant'à st'illustrazione ùn ci fate casu, hè di u XVIIu seculu. In Corsica, a testa di moru ùn hè micca cunnisciuta tandu.

1370 : Nasce a prima testa di moru pè rapresentà a Corsica

Sta volta ci vole à andà à circalla in Belgica. U fondu di a bandera ùn hè micca biancu, ma d'oru.

Ci hè un librone in Brusselle chì si chjama « l'armorial de Gelre » (Gelre essendu u nome di l'autore) induve sò rapresentate l'armi è e bandere di e pruvince d'Auropa.

Ci si trova e pruvince aragunese : a Sardegna hà quattru teste di moru, a Corsica n'hà una. Hè nata cusì a nostra bandera, sott'à a piuma d'un dissegnadore belgicu.

Ma i Corsi ùn cunnoscenu sempre micca a testa mora. In l'isula i capimachja di i seculi XIV è XV si chjamanu Arrigo della Rocca è dopu Vincentellu d'Istria. Volenu mette fora i Genuvesi è sò per l'Aragone. Ma ùn si sà s'elli adopranu a testa di moru. Si pensa piuttostu di nò. Listessu affare per Sampieru Corsu à u XVIesimu.

1573 : a testa mora hè ripigliata da i geografi

Pocu impreme sì nimu in Corsica cunnosce sta fiura di u Moru. I cartografi ripiglieranu tutti stu sìmbulu. Hè u casu di u talianu Giacomo Mainoldi Galerati.

Avete rimarcatu chì a testa di moru ùn hà mai l'ochji fasciati. A storia di Pasquale Paoli chì alza u fasciu nant'à u fronte di u moru in segnu di libertà ritruvata hè bella... ma hè falsa.

1596 : Eccu quella d'un altru geografu

L'olandese Matthias Quad ripiglia anch'ellu a testa di moru in e so carte pè rapresentà a Corsica. Ci aghjusta una curona. Si sparghje sta fiura in e carte è i libri d'Auropa à u XVIIesimu... ma in Corsica, sempre nunda !

Ci vulerà à aspettà e rivuluzione di u XVIIIesimu per quessa.

Hè tuttu u paradossu di a nostra bandera. Hè nata in Spagna, ripigliata in Belgica, dopu da i cartografi taliani è olandesi... ma i Corsi ùn a cunnoscenu micca.

1729 : I Corsi in rivolta contr'à Genuva... ùn facenu micca sventulà a chjoma

In u 1729 principianu e rivolte di i Corsi contr'à Genuva. E pievi di Castagniccia entrenu in rebellione, è falanu à mette Bastia à l'abottu. Ma ùn facenu micca "sventulà sta chjoma".

L'utilizazione di a testa di moru da i rivultati ùn hè micca accertata da i storichi. Certi dicenu di sì, ma solu in u 1731, cun Ghjuvanpetru Gaffori.

Invece, a cunsulta di u 1735 chì dichjara a Corsica indipendente è induv'ellu hè sceltu u Diu vi salvi Regina cum'è innu, è l'ottu dicembre cum'è festa naziunale... ùn sceglie micca a testa mora cum'è bandera.

I naziunali decidenu ch'ella hè a Madonna chì deve figurà nant'à a bandera. Disgraziatamente, ùn avemu fiura di questa.

1736 : Ghjunghje u Rè Teodoru

Sbarca in l'isula Theodor von Neuhof, fattu rè di Corsica in u 1736, è l'affare si cumplicheghja.

Nant'à e carte di l'epica si ritrova u moru cù l'arme di u rè. Ma ste carte sò fatte in u nordu di l'Auropa, è ùn hè micca certu ch'ella sia aduprata sta bandera in l'isula. I storichi ùn sò micca tutti d'accunsentu.

Nant'à e munete, si stampa "TR", pè "Theodorus Rex" (o "tuttu ramu" per i magagnoni dispettosi di l'epica, è "tutti ribelli" pè i genuvesi impauriti)...

Invenzione di Teodoru o di i cartografi aurupeani ?

1762 : Pasquale Paoli stabilisce a bandera corsa

Pasquale Paoli hè ghjuntu à u pudere è rimette appena d'ordine. Sà chì i sìmbuli sò impurtanti. Scrive chì i stemmi (in francese « les emblèmes ») sò « necessari come il pane ».

A Corsica tandu hè in avanzu nant'à l'altri paesi d'Auropa è s'affirma cum'è una nazione muderna.

Pasquale Paoli stabilisce infine a bandera naziunale. Ùn vole micca mette a Madonna nantu, u segnu hè troppu religiosu. Ripiglia quella di Teodoru. Caccia a catena, aghjusta l'arme à i giganti marini.

Eccu a bandera chì si truvava in Ponte Novu. A bandera di a marina di Paoli invece hè bianca cù u moru solu, senza giganti.

Eccu quella chì si truvava nant'à a currispundenza di Paoli :

È quella di a cuprèndula di a "Giustificazione della rivoluzione di Corsica", di Don Gregoriu Salvini (1764).

In l'anni 1920

A testa di moru hè ripigliata in l'anni 1920 da u muvimentu autonomistu chì nasce. Hè simplificata, i giganti marini ùn ci sò più.

In u 1943, Jean Nicoli, resistente cummunistu hè tombu da i facisti in Bastia. Scrive à i so figlioli di purtà in segnu di dolu « a testa mora è u fiore rossu ».

L'anni settanta

Dopu essesi adrumintata, rinasce a rivindicazione naziunalista in l'anni settanta. In e manifestazioni pulitiche si vedenu e bandere corse.

Casca bè, in listessu tempu u SECB si face rimarcà in Francia è in Auropa. Ghjoca cù a sola testa mora in pettu. Sta fiura marca generazione è generazione di Corsi.

Affissu di l'associu Scola Corsa, in u 1972 :

L'anni ottanta : a bandera piattata

In u 1981, apre e so porte a prima assemblea di Corsica è... nisuna traccia di testa di moru. Troppu suvversiva ? Troppu pulitizata ?

A so fiura hè assuciata à a rivendicazione naziunalista, ùn piace à tutti. Sopr'à e porte di e merrie, di l'assemblea di Corsica, di i cunsiglii generali sventuleghja sola a... bandera francese.

Ci vulerà à aspettà ch'ella sia aduttata una muzione purtata da i naziunalisti per ch'ella sia ricunnisciuta è messa in fronte à tutti i bastimenti publichi, ma micca tutti.

In quant'à u logò di a CTC, ci vulerà à aspettà... l'annata 2012 per ch'ella fessi u so ritornu nant'à i ducumenti offiziali

Oghje ?

Avà, i gendarmi l'anu appiccicata nant'à e so maglie. Ùn ci hè un turistu chì parte senza una servietta o una maglietta. I magazini di ricordi ne sò pienu.

U mercantilisimu turisticu hà indebulitu a fiura ribella ch'ella avia in l'anni settanta è ottanta. Hè diventata un pruduttu di cunsumazione cum'è un altru.

Cum'è tutti l'altri ? Ùn ci vole micca à crede, e storie di l'interdizzioni di u prefettu di Nizza è di a LFP ci porta à crede chì a bandera corsa deve dirangià torna à certi.

Hè dinù quessa, a longa storia di a nostra vechja testa di moru...

"Sò corsu, aghju l'autocollant"...

A fiura chì u prefettu di Nizza è a LFP ùn vulianu vede...

Da leghje...

Le drapeau à tête de maure, Pierre Antonetti, La Marge, 1980.
L'origine de la tête de maure, Denis Luciani, Anima Corsa, 2014.

Da vede...
U ducumentariu di Jackie Poggioli "Testa Mora" in duie parte, diffusatu in l'emissione Ghjenti nant'à France 3 Corse in u 2009. Prima parte : "A stampa aragunesa". Segonda parte : À populu fattu".

Amparate u corsu è vulete vede a traduzzione in francese ? Hè statu traduttu nant'à u situ Ampargu a lingua corsa.