Commentaires
paul
le 15/02/2014 à 19:41
U più bellu nomu struppiatu hè : "le plateau des cochonnes" pà U Cuscionu.
paul
le 15/02/2014 à 19:41
U più bellu nomu struppiatu hè : "le plateau des cochonnes" pà U Cuscionu.
GUAITELLA GHJVAN LUCCA
le 22/10/2012 à 19:56
VALROSE PE E VALLE ROSSE ST LAURENT PE SAN LURENZU SALICETO PE U SALGETU CASTINETTE PE CASTINETA GUIZO PE GHISUNACCIA VENZO PE A VENZULASCA CORSOL PE CORSULI CARTICASE PE CARTICASI ROUZIO PE RUSIU AIRONE PE ERRONE CASALOUNE PE A CASASALUNA CA MBIEUX PE CAMBIA TOX PE TOCHISU EVISE PE EVISA FORCH PE I FORCI PINTE PE A PENTA CAMPE PE CAMPI PIANELLE PE U PIANELLU MOHITE PE MOITA MATRE PE MATRA SILVARETCH PE U SILVARECCIU TZALAN PE ZALANA LE VIGNAL PE U VIGNALE ALAIRIEU PE ALERIA VELONORNETTE PE VELONE ORNETU ALBITRETCHE PE ALBITRECCIA E POI E POI...
Davide - Italiano
le 12/10/2012 à 22:23
Amo profondamente la vostra fantastica terra, la vostra lingua è perfettamente comprensibile da noi Italiani in quanto è simile a molti nostri dialetti....solo una curiosità, i Corsi che non capiscono l'Italiano fanno finta di non capire o hanno qualche problema mentale ?
Spero di tornare anche la prossima estate...et pour tout le monde qui ne parle pas italienne je peux parle francais aussi !
L'importante è vivere le vostre spiagge e montagne.
bipu-bipu
le 31/08/2012 à 17:59
Salice in lingua nustrale si dice "U Salge"
robè
le 18/07/2012 à 19:41
Scusate, scrivo in italiano (capisco più o meno il corso ma non lo so scrivere).
Quando ho sentito i miei cugini còrsi pronunciare /ajaksò/, pensavo fosse un'isola dei Carabi e invece era solo 'Aiaccio'!!
L'Italia e la Francia non sono paragonabili in questo senso: la Francia col suo 'centralismo' secolare e l'Italia che è un puzzle giovane e assemblato male. Credo che in Italia più che rispetto delle 'identità linguistica', ci sia una sorta di disinteresse.
Non c'è da indignarsi ma semmai c'è da capire, lavorare, impegnarsi. Del resto: pensate a zone come l'ex-Yugoslavia: italianizzazione forzata, poi slavizzazione forzata...insomma: la politica non risparmia, per ovvie ragioni identitarie, la lingua, anzi.
Però Ajaksò mi fa davvero ridere: assomiglia al dialetto della mi a zona...'a ner sò'...je ne sais pas.
François Canava
le 18/04/2012 à 09:44
Sopra a Calvi, u Capu di a Veta e diventatu La Croix des Autrichiens.
Soga a prima croce messa natu a issu capu e stata da "Les Autrichiens"
saccu viotu
le 23/02/2012 à 16:14
Ci n'hè unu tremendu dino : CHIPOLATA pà di Ghjirulata !!
E ind'u Taravu, u fiumi di i Trè pisci, hè chjamatu oghji "les trépiche"
Aiacciu
le 23/02/2012 à 12:10
in purtichju si dice da e so piaghje Mare e sole dicenu la plage d'argent,Isolela la plage des oursins,in Vizzavone Palmentu dice le chemin de la femme perdu etc etc lascia core.
sopragolu
le 29/01/2012 à 07:48
un ci era mica che i pinzuti chi stropianu i nomi ; inde a mo ghjuentu , quandu era impghjigatu nantu a u serviziu di Calvi , l'arabi andavanu a "Carbi" a "Fulilli" o ancu a "Casamuzz"
franco
le 25/01/2012 à 18:28
eu soggu di la sardegna e puru inogga hani cambiatu tutti li nomi. hani fattu dannu mannu. no vi feti futì comenti hani futtitu a noi!
Mariuccia
le 19/12/2011 à 19:57
U megliu e di culla in Piedi (piedicroce) o allora in Piedo (Pie d'Orezza) !
Lisandru
le 05/12/2011 à 16:27
Megliu di fà tutt' in francese. Sentimu sempre 'L'ile Rousse" "Saint Florent" o "Farinole", avà cambiemu tuttu: Le Bourg, Pierre Noire, Le vieux port, Boniface, Petit Port, Herbe longue, Pont Neuf, Pont de chêne, Pierre de l'aube... a lista hè longa
Ancu certi eletti anu pensatu à fà cambià i so nomi:
Emile Petitescourges, Nicolas Alphonse, Paul et Anne Marie Noel, Ange Petits-Saints et Camille de Roche-Soir
pasquale-ibg
le 28/10/2011 à 10:37
Catzemotze... (casamozza)
Franzini
le 08/09/2011 à 00:15
La Porta, Ficaye et Krodge dans l'ampougnane... Pè A Porta, Ficaja e Croce !
Italiano
le 29/08/2011 à 19:22
E' una cosa che fa veramente incazzare! Solo i francesi potevano avere tanta presunzione e così poco rispetto da cambiare praticamente quasi tutta la toponimia corsa. In Italia ci sono tanti problemi, ma facciamo tutto il possibile per conservare intatte le tradizioni, i luoghi natii e soprattutto le peculiarità linguistiche che contraddistinguono e rendono unici e affascinanti il popoli che hanno formato il nostro Paese. Non è un caso infatti se l'indipendentismo Sardo (ad esempio) non ha mai raggiunto livelli simili a quello corso, e ormai la grandissima parte dei sardi si sente italianissima ed è fiera di esserlo!
Personalmente sono consapevole che i corsi indipendentisti non vorrebbero essere nemmeno italiani ma semplicemente Corsi...ma non posso fare a meno di pensare che se la Corsica fosse rimasta sotto la bandiera italiana, adesso nella vostra fantastica isola sarebbero rimaste intatte e addirittura valorizzate: la memoria storica, l'affascinante lingua (il più puro dei dialetti Italiani), la cultura e sicuramente la toponimia! Io amerò sempre la Corsica e i corsi come una parte fondamentale della nazione Italia. FRANCESI FORA...CORSICA LIBERA.
onnis
le 22/08/2011 à 22:48
Non è giusto, ma perchè vi fanno questo scempio??
In Sardegna i nomi rimangono tutti al loro posto e gli italiani si divertono a chi li pronuncia peggio...ma non credo gli sia mai venuto in mente di cambiare itoponomi.
Antonello
ghjà
le 22/08/2011 à 15:23
coti-tiavarE, seira-di-ferraux, propriannaux, bikizanaux, "je monte a st flo", "je suis de povo"
u vostru blog basta micca ci voli " i PC" di google pà tuttu scrive..
calina
le 27/07/2011 à 23:43
C'hè dinù tanti paese strangeri:
Ghisonatch - Vitsavone - Joncage - Casa Matchiol - Vetsane - Prunelle - Matchinage - Servione - Hurtaka - ecc....
Ghjatta Nera Nera
le 08/06/2011 à 14:32
e perche micca ''Poire les maisons vieilles'' O'' poirier les maisons vieilles'' -->Peru Case Vecchje
sempre corsa
le 29/05/2011 à 23:28
Chi vergogna di scambià sti belli nomi !! Avà pareghji corsi sò diventati cume i pinzuti !! !!!! Certi pensanu chè prunucià cù u "u" hè una vergogna , hè veru chè mette un "o" in fine di parolla ghjè megliu "le fango" "pino" va bè ! anderannu luntanu elli !!!!
Malgradu quessu, evviva a "vera" lingua corsa !!!
o scrianzat'malalevat'
le 25/05/2011 à 02:16
Per Tighjime, u scriverebbe piuttostu Teghjime... u locu induve si cacciavanu e teghje.
DOMINICI
le 14/05/2011 à 21:30
in lu Poghju di Nazza ci hè fiume chjamatu a pinghjula mà stu nome un divia micca piace a i turisti chi l annu rinumatu "le trou du diable "
o ghjente! un va piu l affare
capicursinu
le 25/04/2011 à 16:46
falsu ! "
erbalunga" hè a versione tuscanizata (dunque aduprata in l'atti officiali dapoi seculi, cum'è "corte" pè "corti" o "porto vecchio" pè "portivechju") di u nome corsu.
U VERU NOME gjhè ERBALONGA !
U top 50 di i nomi struppiati
11/10/2010
U Sgaiuffu
Facenu 200 anni ch'elli sò struppiati i nomi di lochi corsi. Paesi, muntagne, paisoli è cità, u sterminiu hè generalizatu.
À i cani i nomi di lochi corsi ! L'antica memoria di i nomi si sfassa per lascià a piazza à nomi struppiati è plasticati.
Eccu u Top 50 di i scumpienti di a tupunimia corsa...
Eccu u Top 50 di i scumpienti di a tupunimia corsa...
1. Erbalonga : Erbalunga. Si duveria dì "Erbalonga", ma pè snobisimu è pè cunneria, "Erbalunga" s'hè generalizatu in i media è in a sucetà. D'abitutine, hè u "U" corsu chì hè trasfurmatu in "O" talianu. Quì, hè u cuntrariu.
2. E Canne : Les Cannes. E Canne, quartieru d'Aiacciu hè statu trasfurmatu è sfrancizatu in "Les Cannes". Hè megliu, face appena "Croisette".
3. Portivechju : Portovèk. Quandu u merre stessu di a cumuna ùn sà prununzià u nome di a so cità, hè ch'ellu ci hè un prublema...
4. U Borgu : Borgaux. Anne-Marie Natali ùn hà ancu trasfurmatu u nome di a so cumuna in "Le Bourg", per avà preferisce prununzià "Borgaux".
5. Santa Maria Sicchè : Sainte Marie Siché. U nome corsu face troppu paisanu, serà megliu à prununziallu à a pinzuta.
6. I Salini : Les Salines. Face sempre megliu di traduce, casu mai ùn ci sia più Corsi per capisce...
7. La Côte des Nacres : Ci vole dinù fà piacè à i turisti, nò ?
8. Padulella : Moriani-Plage. U veru nome ùn attira abbastanza turisti, ci vulia à aghjustà un "plage" per capisce chì ci hè u mare. Ci piglianu veramente per baulli...
9. E Cascittoni : Le Cirque de la Solitude. U locu u più famosu è difficiule di u GR20. Custì c'era bisognu di dà un nome più spaventosu per rende a spassighjata più esòtica, 30 anni nanzu à Koh-Lanta...
10. Costa Verde : Tandu, i lochi si chjamavanu Tavagna, Muriani, Campulori... Ma per attirà u mondu s'hè pigliatu mudellu nant'à e coste spagnole. Sapete, sti lochi à turisti chjamati "Costa del Sol", "Costa Brava" o "Costa Blanca"...
11. Bocca Tumasginesca : Col Perdu. Ghjustu nanz'à "Le Cirque de la Solitude", ci hè u "Col Perdu". Per impressiunà appena di più i pumataghji.
12. "Piétra" : Avà si dice "j'suis d'Piétra" o "J'vais à Piétra" per parlà di Petranera, Petra di Verde, Petracurbara o Petraserena...
13. L'Agriate : Le Désert des Agriates. Di disertu ùn ci n'hè mai statu postu chì u locu era cultivatu è ci falavanu i pastori niulinchi è aschesi à impiaghjà. Ma qualchissia un ghjornu hà decisu ch'ellu si duvia chjamà cusì, per fà bè.
2. E Canne : Les Cannes. E Canne, quartieru d'Aiacciu hè statu trasfurmatu è sfrancizatu in "Les Cannes". Hè megliu, face appena "Croisette".
3. Portivechju : Portovèk. Quandu u merre stessu di a cumuna ùn sà prununzià u nome di a so cità, hè ch'ellu ci hè un prublema...
4. U Borgu : Borgaux. Anne-Marie Natali ùn hà ancu trasfurmatu u nome di a so cumuna in "Le Bourg", per avà preferisce prununzià "Borgaux".
5. Santa Maria Sicchè : Sainte Marie Siché. U nome corsu face troppu paisanu, serà megliu à prununziallu à a pinzuta.
6. I Salini : Les Salines. Face sempre megliu di traduce, casu mai ùn ci sia più Corsi per capisce...
7. La Côte des Nacres : Ci vole dinù fà piacè à i turisti, nò ?
8. Padulella : Moriani-Plage. U veru nome ùn attira abbastanza turisti, ci vulia à aghjustà un "plage" per capisce chì ci hè u mare. Ci piglianu veramente per baulli...
9. E Cascittoni : Le Cirque de la Solitude. U locu u più famosu è difficiule di u GR20. Custì c'era bisognu di dà un nome più spaventosu per rende a spassighjata più esòtica, 30 anni nanzu à Koh-Lanta...
10. Costa Verde : Tandu, i lochi si chjamavanu Tavagna, Muriani, Campulori... Ma per attirà u mondu s'hè pigliatu mudellu nant'à e coste spagnole. Sapete, sti lochi à turisti chjamati "Costa del Sol", "Costa Brava" o "Costa Blanca"...
11. Bocca Tumasginesca : Col Perdu. Ghjustu nanz'à "Le Cirque de la Solitude", ci hè u "Col Perdu". Per impressiunà appena di più i pumataghji.
12. "Piétra" : Avà si dice "j'suis d'Piétra" o "J'vais à Piétra" per parlà di Petranera, Petra di Verde, Petracurbara o Petraserena...
13. L'Agriate : Le Désert des Agriates. Di disertu ùn ci n'hè mai statu postu chì u locu era cultivatu è ci falavanu i pastori niulinchi è aschesi à impiaghjà. Ma qualchissia un ghjornu hà decisu ch'ellu si duvia chjamà cusì, per fà bè.
14. Ferringule : Farinol. Serà troppu dura di prununzià u nome di "Ferringule" per ch'ellu sia rimpiazzatu da Farinol ?
15. Fiumicìculi : Fiumitchicol. Quale ùn s'hè mai vistu prupone u vinu "Fiumitchicol" ? A prununzia corsa saria bè Fiumicìculi, cun l'accentu nant'à nanzu à l'ultimu "i".
16. Poghju : Podj. Ch'ellu sia d'Oletta, Marinacciu, di Nazza o di Venacu, U Poghju hè diventatu "Poggiaux" o "Podj".
17. Sant'Andria di Boziu : Sainte André de Bozio. Incredibile ! U miràculu di a tupunimia hà riesciutu à transfurmà un "Santu Andria" in "Sainte Andrée". Purtantu, u poveru omu ùn era micca transessuale...
18. A Verdese : Verdez. Da prununzià cum'è "merguez"...
19. U Viscuvatu : Véscaux. Nò, ùn si dice più U Viscuvatu ma "Véscaux". Hè purtantu più goffu, nò ?
20. E Penne Rosse : Les Aiguilles de Popolasca. In più, ùn si trovanu mancu in Pulasca ma in Castigloni...
21. U Tafonu di u Cumpuleddu : Le Trou d'la bombe. Stu locu, picculu "Capu Tafunatu" si trova in Bavedda. Ma forse u nome corsu ùn hè micca abbastanza capiscitoghju pè i nostri amichi turisti...
22. A Punta Rossa : Pic Von Cube. Và bè chì l'alpinistu Félix Von Cube si meritava forse un bellu omagiu, andà sin'à sbattizà una muntagna, forse micca...
23. U Traunatu : La Dent d'Asco. Hè vera, s'assumiglia à un dente. Ma avia u so nome corsu nanzu d'esse sbattizata.
24. Auddè : Aullène. Da prununzià "Hollène".
25. U Sàlice : Salisse. L'anzianu paese di Sàlice si chjama avà "Salisse". Umbeh...
26. Zicavu : Zicavaux. Un grande clàssicu...
27. Venacu : Vénacaux. A finale in "cu" era cunsiderata cum'è troppu scuretta pè e fine è dilicate arechje francese...
28. Bustànicu : Bustanicaux. Vede quì sopra.
29. Costa Serena : Cumu inventà una identità turìstica surtita da indocu à un locu carcu di storia (Aleria) è di memoria corsa (terra d'impiaghjera di i paesi muntagnoli).
30. Purtichju : Portitch' o Porticcio, tempi fà si chjamava Purtichju, à l'epica quandu c'eranu i Corsi.
31. Erbaghjolu : Erbajol. À un mumentu, in i tempi antichi, si dicia "Erbaghjolu" per parlà d'Erbajolo...
32. Livia : Lévy. Avà si chjama "Lévy" u paese chì si chjamava Livia.
33. La Pointe des Eboulis. A quarta cima hà più alta di Corsica hà persu u so nome corsu. Forse persu per sempre, a memoria hè smarita... Ci ferma stu nome piuttostu guffissimu.
34. Sulinzara : Zarà. Nunda à chì vede cù una marca di vestiti, ma i militari di a BA 126 di U Travu anu riesciutu à sbattizà u locu cusì.
35. Monte Ritondu : Avà si dice Rotondo...
36. Alcùdina : Cusì bella muntagna chjamata oghje "Incudine" (prununzià à l'usu francese "un cudine")
37. Carghjese : Cargèz. Nome resu cèlebre cun ciò chì i giurnalisti in ricerca di sensassiunale anu chjamatu "le berger de Cargèz".
38. I Sanguinari : Oghje Les Sanguinaires...
39. Le Sentier Douanier : Si chjamanu "Sentier Douanier" ogni chjassu vicinu da u liturale... Ma dugana ùn ci n'era !
40. Capaux di Fénaux : Passate per un baullu s'è vo dite Capu di Fenu...
41. Agosta Plage : U nome hè a trasfurmazione di A Costa, sempliciamente.
42. Chjurlinu : Etang de Biguglia. Perchè "Etang de Biguglia" allora ch'elle ci sò dinù e cumune di Furiani è Borgu ? U nome tradiziunale hè Chjurlinu.
43. Vicu : Vicaux. Vede i nùmeri 27 è 28.
44. Suddacarò : Sollacaraux.
45. Tàravu : Taravaux. Chì piacè di prununzià i nomi corsi cum'è Bordeaux...
46. Tighjime : Da prununzià oghje "Té Ghim"
47. Muratu : Sapete, Murateaux induve Saint Michel hà rimpiazzatu à San Mighele ?
48. Golu : Poveru à ellu chì tuttu u mondu chjama oghje "Le Golaux"
49. L'Etrême Sud : A regione di a Pian d'Avretu (Figari, Portivechju) sin'à Bunifaziu si chjama oghje "L'Extrême Sud" (ci hè ancu u Sud Football Club). Originale, nò ?
50. A Corsica : avà ci vole à dì : La Keurse.
Per fà piacè à i turisti, s'inventanu dinù pienu di nomi novi, cum'è : Le Voile de la Mariée, La Cascade des Anglais, Le Petit Capo, La Petite Bretagne...
In muntagna u scempiu hè tremendu : La Tour Penchée, La Tour Saint Etienne, La Brêche du Sphinx, La Marmotte (hè vera, ci n'hè pienu in Corsica !), La Cafetière, La Pointe Lejosne, Le Col du Vallon, L'Aiguille Paris-Chamonix, Les Deux Soeurs, Les Grands Mulets, Arête du Diable, Brêche des Géologues, Le Col des Forgerons...
Un sbagliu ? Qualcosa da aghjustà ? Scrivite u vostru cummentu !
15. Fiumicìculi : Fiumitchicol. Quale ùn s'hè mai vistu prupone u vinu "Fiumitchicol" ? A prununzia corsa saria bè Fiumicìculi, cun l'accentu nant'à nanzu à l'ultimu "i".
16. Poghju : Podj. Ch'ellu sia d'Oletta, Marinacciu, di Nazza o di Venacu, U Poghju hè diventatu "Poggiaux" o "Podj".
17. Sant'Andria di Boziu : Sainte André de Bozio. Incredibile ! U miràculu di a tupunimia hà riesciutu à transfurmà un "Santu Andria" in "Sainte Andrée". Purtantu, u poveru omu ùn era micca transessuale...
18. A Verdese : Verdez. Da prununzià cum'è "merguez"...
19. U Viscuvatu : Véscaux. Nò, ùn si dice più U Viscuvatu ma "Véscaux". Hè purtantu più goffu, nò ?
20. E Penne Rosse : Les Aiguilles de Popolasca. In più, ùn si trovanu mancu in Pulasca ma in Castigloni...
21. U Tafonu di u Cumpuleddu : Le Trou d'la bombe. Stu locu, picculu "Capu Tafunatu" si trova in Bavedda. Ma forse u nome corsu ùn hè micca abbastanza capiscitoghju pè i nostri amichi turisti...
22. A Punta Rossa : Pic Von Cube. Và bè chì l'alpinistu Félix Von Cube si meritava forse un bellu omagiu, andà sin'à sbattizà una muntagna, forse micca...
23. U Traunatu : La Dent d'Asco. Hè vera, s'assumiglia à un dente. Ma avia u so nome corsu nanzu d'esse sbattizata.
24. Auddè : Aullène. Da prununzià "Hollène".
25. U Sàlice : Salisse. L'anzianu paese di Sàlice si chjama avà "Salisse". Umbeh...
26. Zicavu : Zicavaux. Un grande clàssicu...
27. Venacu : Vénacaux. A finale in "cu" era cunsiderata cum'è troppu scuretta pè e fine è dilicate arechje francese...
28. Bustànicu : Bustanicaux. Vede quì sopra.
29. Costa Serena : Cumu inventà una identità turìstica surtita da indocu à un locu carcu di storia (Aleria) è di memoria corsa (terra d'impiaghjera di i paesi muntagnoli).
30. Purtichju : Portitch' o Porticcio, tempi fà si chjamava Purtichju, à l'epica quandu c'eranu i Corsi.
31. Erbaghjolu : Erbajol. À un mumentu, in i tempi antichi, si dicia "Erbaghjolu" per parlà d'Erbajolo...
32. Livia : Lévy. Avà si chjama "Lévy" u paese chì si chjamava Livia.
33. La Pointe des Eboulis. A quarta cima hà più alta di Corsica hà persu u so nome corsu. Forse persu per sempre, a memoria hè smarita... Ci ferma stu nome piuttostu guffissimu.
34. Sulinzara : Zarà. Nunda à chì vede cù una marca di vestiti, ma i militari di a BA 126 di U Travu anu riesciutu à sbattizà u locu cusì.
35. Monte Ritondu : Avà si dice Rotondo...
36. Alcùdina : Cusì bella muntagna chjamata oghje "Incudine" (prununzià à l'usu francese "un cudine")
37. Carghjese : Cargèz. Nome resu cèlebre cun ciò chì i giurnalisti in ricerca di sensassiunale anu chjamatu "le berger de Cargèz".
38. I Sanguinari : Oghje Les Sanguinaires...
39. Le Sentier Douanier : Si chjamanu "Sentier Douanier" ogni chjassu vicinu da u liturale... Ma dugana ùn ci n'era !
40. Capaux di Fénaux : Passate per un baullu s'è vo dite Capu di Fenu...
41. Agosta Plage : U nome hè a trasfurmazione di A Costa, sempliciamente.
42. Chjurlinu : Etang de Biguglia. Perchè "Etang de Biguglia" allora ch'elle ci sò dinù e cumune di Furiani è Borgu ? U nome tradiziunale hè Chjurlinu.
43. Vicu : Vicaux. Vede i nùmeri 27 è 28.
44. Suddacarò : Sollacaraux.
45. Tàravu : Taravaux. Chì piacè di prununzià i nomi corsi cum'è Bordeaux...
46. Tighjime : Da prununzià oghje "Té Ghim"
47. Muratu : Sapete, Murateaux induve Saint Michel hà rimpiazzatu à San Mighele ?
48. Golu : Poveru à ellu chì tuttu u mondu chjama oghje "Le Golaux"
49. L'Etrême Sud : A regione di a Pian d'Avretu (Figari, Portivechju) sin'à Bunifaziu si chjama oghje "L'Extrême Sud" (ci hè ancu u Sud Football Club). Originale, nò ?
50. A Corsica : avà ci vole à dì : La Keurse.
Per fà piacè à i turisti, s'inventanu dinù pienu di nomi novi, cum'è : Le Voile de la Mariée, La Cascade des Anglais, Le Petit Capo, La Petite Bretagne...
In muntagna u scempiu hè tremendu : La Tour Penchée, La Tour Saint Etienne, La Brêche du Sphinx, La Marmotte (hè vera, ci n'hè pienu in Corsica !), La Cafetière, La Pointe Lejosne, Le Col du Vallon, L'Aiguille Paris-Chamonix, Les Deux Soeurs, Les Grands Mulets, Arête du Diable, Brêche des Géologues, Le Col des Forgerons...
Un sbagliu ? Qualcosa da aghjustà ? Scrivite u vostru cummentu !