Cumu si dice "beauf" in corsu ?

10/01/2015

Hè mortu Cabu, u geniale creatore di u persunagiu di u "beauf". Di maghju scorsu, ci dumandavamu à chì s'assumiglia u "beauf corsu", è cumu si pò chjamà.

A parolla "beauf" vene da "beau-frère". Hè u dissignadore Cabu chì l'hà pupularizatu in l'anni 70 è 80, in i so dissegni pè Charlie Hebdo è Le Canard enchaîné.

Cumu definisce un beauf ? Hè una persona piuttostu vulgare, chjuccuta, appena bestia dinù. Hà pienu di clichés nant'à tuttu è nant'à tutti. Hè razzistu, misòginu, scrianzatu, hà gusti abbastanza goffi.

Cavanna hà scrittu "c'est le sale con ordinaire qui se croit brave type".

Per Cabu, li piace u tiercé è u loto, e vitture, l'arme (hè militaristu è ùn manca mai u défilé du 14 juillet ), a securità, u vinu è Michel Sardou. Ùn li piacenu micca l'eculugisti, e donne, i giovani. Hà dettu chì "le beauf n'a jamais tort".

Ellu sà tuttu. "Il braille, juge tout, il est partout chez lui, il est à l'aise dans cette société, il ne se pose pose aucune question. Il marque bien sa virilité. Tout est pour le paraître. Il adore les voitures et il ne veut pas être doublé."

U beauf hè dunque cuntentu d'ellu è di sta sucetà ch'ellu ùn rimette micca in causa : cunsumeghja, prufitta, è ùn si pone nisuna dumanda.

U primu beauf di Cabu, quellu di l'anni 70 :


Franchouillard è fieru d'esselu, u beauf ne vole à l'Alemagna. Micca per a guerra di 39-45, ma per a meza finale di a cuppa di u mondu 82 quandu i Tedeschi elimineghjanu a Francia di Platini.

U beauf vota piuttostu à diritta, perchè li piace a securità, l'ordine, è sopr'à tuttu per pagà menu impositi.

Ma u so persunagiu hà evuluvatu. U "Nouveau Beauf" ùn hè più mustacciutu ma hà una coda di cavallu. Hà sempre gusti goffi, mostra a so riescita è i so soldi, hè sempre cusì intullerente è vulgare.

Ellu pò vutà FN cum'ellu pò vutà à manca :

U dissignatore Binet, creatore di Les Bidochons, hà immurtalizatu anch'ellu u persunagiu di u beauf :


Renaud n'hà fattu una canzona.

Un beauf pare esse abbastanza vicinu d'un Jean-Marie Bigard per esempiu.

È in Corsica ?

Avemu per abitutine di classificà in a categuria "beauf" tutti quelli chì venenu l'estate ind'è noi, in débardeur, chì diventanu rossi imbaghericciati dop'à esse stati dui minuti à u sole, chì portanu u slip è chì mughjanu perchè "rodidon c'est cher la Keurse" è "t'as vu y z'ont même l'électricité".


Ma esiste dinù u beauf corsu...

Quessi sò i beaufs di l'altri. Ma attenzione, avemu dinù i nostri :

Scrianzati, misògini, antipatichi, pieni di preghjudicati nant'à tuttu, appena campanilisti, assai razzisti, rancichi è pretensiunuti, esistenu anch'elli. S'è no avemu i nostri bobbò ultra-tullerenti, avemu dinù i nostri beaufs.

Allora, cumu si puderianu chjamà quessi ?

In talianu "cafone" si dice per parlà d'una persona roza è scrianzata.

Certi pruponenu a parolla bùfalu o bufalone (in francese buffle).

D'altri tòtanu (francese calamar). Closcia è catinu ci venenu bè, ma li manca qualcosa.

A definizione di sgronchju s'avvicina bè.

Chì ne dite ? Fate e vostre pruposte.

Ùn ci scurdemu chì cum'ellu a dice Cabu, "il y a une part de beauf chez tout le monde. On est tous un peu un beauf..."

Articulu publicatu u 14/04/2014
Messu à ghjornu u 10/01/2015