Commentaires
Marcanghjuli
le 14/10/2015 à 19:02
Sò un Marcangeli è prununcemu Marcànghjuli. I vechji falanu tutti d''Azzana, e famiglie si sò sparucciati in lu righjone, da a Scanafaghjaccia (Reza) à a Pastricciola.
À prestu.
albertini
le 08/02/2015 à 20:07
stu sumeru di marcangeli ùn sà mancu prununcià a so casata.....ci campemu
sardu
le 06/02/2015 à 01:16
Ok scusatemi, l'aghju pigliata a male...scusa estrimei
calmatevi
le 05/02/2015 à 23:58
sò d'accordu cun estrimei, sardignolu = di a Sardegna, ùn era micca per disprezzu; cum'è corsicani in Sardegna.
Si dice u furmagliu sardu è micca sardignolu perchè hè a parolla chì vene da quallà anch'ella
sardu
le 05/02/2015 à 10:46
Corsicani u dicenu in dialettu graddhuresu o in sardu logudoresu
estrimei
le 05/02/2015 à 09:23
a ringraziatti di dammi capu o paisà' .
ùn sò micca sicuru di sbagliammi , forse chi stu sardu avia amparatu a i so paisani chi 'ndè ellu si dicia sardu.
d'altronde u t'esempiu ammenta a Francesco e micca a Francescu .
mi pare chi in Sardegna , quand'elli c'ammentanu dicenu i corsicani e micca i corsi , e ùn hè micca un disprezzu .
sie cum'ella sie , quelli chi a sapemu pudemu aduprà i sardi.
a patti chjari ,amici cari .
paisanu
le 04/02/2015 à 22:48
o estrimei ti sbaglii : hè vera chi "sardignolu" era diventata in cismonte (e parlu ind'e me) a parolla guasi cumuna ma avia ancu qui un origine disprezzante (chi s'he persu cu u tempu) , a piu bella prova he chi c'era cent'anni fà in u mio paese un sardu chi era ghjuntu e s'era fattu ricunnosce per e so qualità (ci ha lasciatu a discendenza) e i vecchji chi l'avianu cunnisciutu u chjamavanu "Francesco u sardu" e micca "Francesco u sardignolu" (qualificativu ch'elli tenianu per quill'altri .. sapianu dunque fà a differenza . un ci sbagliemu d'epica , cume u qualificativu di "lucchese" ch'un ha cuminciatu à sparghjesi che da u mumentu chi u corsu s'he pensatu fora di l'inseme talianu (versu 1880) .
calmatevi
le 04/02/2015 à 22:15
iè o sardu, in Corsica turcu vole dì micca (o unancu) battizatu; si dicia pè e criature nanzu à u battezimu "per avà hè sempre turcu"
sardu
le 04/02/2015 à 17:03
a u turcu, quessu suppranome un indica unu chi un hé statu battezzatu? hé una curiosità mia, l'' aghju sentitu in corsica
sardu
le 04/02/2015 à 16:56
Me ne fregu
estrimei
le 04/02/2015 à 16:53
a sardu ,
sappie chi in Corsica suprana dimu sardignoli per ammentà i sardi , e ùn hè micca disprezzente .(so vulia disprezza diceria :"sardacciu")
natu a mè , pensalla cum'ella ti pare ....
u turcu
le 04/02/2015 à 16:29
michelANgeli giovanANgeli marcANgeli .marcanGEli he a l'usu francesu
sardu
le 04/02/2015 à 16:15
Solu u spagnolu he statu determinante à a fine pe u sardu, avia mantenutu comunque a so identita...cume tutte e lingue...tu un voli "nica"e "inghjulia" a MODA sarda,chi moda he??? populu fratellu a me pare chi simu pe te solu sardignoli...
estrimei
le 04/02/2015 à 15:17
a sardu ,
forse mi tocca a spiecammi :
quandu adopru a parulla culunia (seria statu di più agalabbatu a impiecane un antra) ammentu una pupulazione in quantitai .
forse chi cummunitai seria stata megliu accettata ? ma si tratta di pupulazioni furestere chi danu un versu soiu a e parulle e in Aiacciu a cummnita sarda hè assai numerosa .
."tuttu u nord sardegnaa ,suprattuttu a gaddhura hè guasi di urigine corsa... "
a colpu sicuru a culunia corsa hà cambiatu parechje parulle u gaddhuresu e di dilla in deve inghjulià a nimu .
e pò voi , in Sardegna , ne' avete avutu parechje culunie strangere chi anu cambiatu i vostri parlati .
per finisce , sappiè o sardu , chi u miò discorsu ùn vole ne inghjulià i sardi , ne nicà a vicinenza che no duveriamu avè incu stu populu fratellu
sardu
le 04/02/2015 à 14:50
CULUNIA SARDA????? ma tu si estremista!!!!! allora u gadduresu hè sardu? u sassaresu?u maddaleninu?,u turritanu? so sardi????HE CORSU cù influenze un pocu di sardu...ti ricordu chi sardu è corsu eranu a stessa lingua prima di a ascesa di Roma...tuttu u nord sardegnaa ,suprattuttu a gaddhura hè guasi di urigine corsa...
calmatevi
le 04/02/2015 à 12:24
Serà po u cuntrariu, Perettu vene da a forma Peru. Hè a prova chì u nome Petru hà dinù e forme Pieru è Peru.
Cume in talianu, detta ancu da Giacomoni, Angelo, Angiolo, Agnolo.
Micca difficiule à capì !
È ch'ellu ùn si parli più di a forma Marcangèli, ùn s'averia mancu da discorre.
Rocchiccioli ùn sapia tuttu manch'ellu
Giacomoni
le 04/02/2015 à 12:08
Estrimei parla cun ragiò di a prununzia di e casate secondu a parlata corsa. E casate sò stabilite. Ùn si tratta micca di cambià a scrittura. Ma a prununzia seguita a parlata corsa. Marcu (o Mercu) Anghjulu (o Agnulu) dà Marcanghjulu. Dunque si ghjunghje à i Marcanghjuli. A casata Angeli hà seguitatu u latinu ma in talianu di a fine di u sedecesimu seculu (chì s’assumiglia à u corsu) u nutaru scrive Angiolo è micca Angelo è cusì si pò leghje Angiolomaria, Angiolosanto ….
Senza obligà à prununzià Marcanghjuli, ma o menu dì Marcangeli cun l’incalcu nant’à can.
Per Sanpero ghjè vera, u m ùn era ancu scrittu davanti à p. C’eranu i nomi Piero, Pirino, Petro. Peretti venerà da u diminutivu Peretto.
Luigi G.
acquaviva
le 04/02/2015 à 08:57
marcangeli e micca marcangeli nanta l''e senza discorsu.prununzia ripigliata ohime da carolaggi e leonetti naziunalisti alleati cu u peghju di u naziunal-boscevismu francese " je suis communiste et ca fait du bien" vergognatevi
estrimei
le 04/02/2015 à 08:22
o emutoccuufondumazappemutorna,
scrivi :"u ridiculu un tomba piu à nimu"
serà corsu ? a mè , mi pare do nò.
eu averia scrittu:
-dici e pazzie ,
- si imbambuccitu (o imbambulitu) ,
- traparli
.... .....
a U ghjudice:
sta manera di , in Aiacciu , dì hè vecchja , ma ùn hè micca ghjustificata
U ghjudice
le 04/02/2015 à 06:40
Rocchiccioli dicia MarcanGEli. Serà statu un pinzutu u favulistu?
calmatevi
le 04/02/2015 à 00:01
ùn ti scurdà di dì la à mammone
calmatevi
le 03/02/2015 à 23:57
iè o paisà, da l'interessatu ellu stessu, p. 55 di u libru di Chiorboli, La légende des noms de famille. "... et le héros de Bastelica ... signait toujours Sanpero". Suddisfattu ?
paisanu
le 03/02/2015 à 22:28
da l'interessatu ellu stessu ? auuuuuu duve so i so scritti ? à me mi pare sop'a tuttu un hipercurrezzione e sapendu chi l'origine di u nome ghje san e pieru appicciati ci credu pocu e micca ..
ps : "pieru " variante di "petru" , nunda à vede cu u francese pierrot lol , chi ha datu a casatu "pieri" per esempiu e impicatu dino nu i nomi cume "pier'andria " (e micca petru andria )
Seb
le 03/02/2015 à 22:23
Bona, hè sicura chi ancu s'ella si dicia tempi fà, ùn hè di batteci nant'à què chì salverà a lingua... à u cuntrariu
Si dice "Marcàngeli" o "Marcangèli" ?
03/02/2015
L'elezzione aiaccine ùn seranu micca state passiunante è di l'avisu di parechji a campagna hè stata brutta. Ma averà avutu un mèritu, quellu di dumandassi cumu si prununzia "Marcangeli".
Laurent Marcangeli, à chì u chjama "Marcangèli" (cù l'incalcu nant'à u "e"), à chì u chjama "Marcàngeli" (cù l'incalcu nant'à u sonu "an").
Di fatti, ci vole à sapè chì a maiò parte di e casate anu pè orìgine un locu, o un nome. E casate sò state stabilite da u statu civile, à u XVIIIu seculu.
Spessu dunque venenu da un nome. Da Petru venenu i Pietri. Da Antone venenu l'Antoni. Da Michele i Micheli, da Paulu Antone i Paolantoni ecc...
Per avà hè semplice nò ?
A lingua di u scrittu essendu u talianu, e casate sò scritte in talianu : "Casasoprana" è micca "Casasuprana".
U nome "Anghjulu" hà datu a casata "Angeli" (cù l'incalcu nant'à "an").
Cun stu nome si trova dinù "Michelangeli".
È i discendenti di Marcu Anghjulu (Marco + Angelo) anu datu a forma "Marcangeli", cù l'incalcu nant'à u sonu "an", dunque.
Di regula saria cusì. Ma l'usu di a lingua s'hè persu, è l'incalcu s'hè spiazzatu. Pare più faciule di fallu cascà nantu à a nanzultima sillaba : prununzià "Marcangèli" vene megliu à certi ch'è "Marcàngeli".
Hè chjara ?
Tè, d'altronde ne parla ancu Petru Mari in Masai.
Di fatti, ci vole à sapè chì a maiò parte di e casate anu pè orìgine un locu, o un nome. E casate sò state stabilite da u statu civile, à u XVIIIu seculu.
Spessu dunque venenu da un nome. Da Petru venenu i Pietri. Da Antone venenu l'Antoni. Da Michele i Micheli, da Paulu Antone i Paolantoni ecc...
Per avà hè semplice nò ?
A lingua di u scrittu essendu u talianu, e casate sò scritte in talianu : "Casasoprana" è micca "Casasuprana".
U nome "Anghjulu" hà datu a casata "Angeli" (cù l'incalcu nant'à "an").
Cun stu nome si trova dinù "Michelangeli".
È i discendenti di Marcu Anghjulu (Marco + Angelo) anu datu a forma "Marcangeli", cù l'incalcu nant'à u sonu "an", dunque.
Di regula saria cusì. Ma l'usu di a lingua s'hè persu, è l'incalcu s'hè spiazzatu. Pare più faciule di fallu cascà nantu à a nanzultima sillaba : prununzià "Marcangèli" vene megliu à certi ch'è "Marcàngeli".
Hè chjara ?
Tè, d'altronde ne parla ancu Petru Mari in Masai.