U 2 è 3 d'aprile sò i "prestaticci", è hè normale d'avè tempacciu
02/04/2022

U 2 è 3 d'aprile sò i "prestaticci", è hè normale d'avè tempacciu

Chì i passiunati d'apperitivu in terrazza à u sole ùn s'inchietinu, l'estate venerà, ma micca subbitu. I primi ghjorni d'aprile si chjamanu i "ghjorni pristaticci" o "impristaticci" (in Niolu) o "imprestaticci" o "prestaticci" (in u restu di u mondu). Di regula u tempu ùn hè bellu. Colpa à i...

Di marzu, si riparte
09/03/2022

Di marzu, si riparte

Eccu, hè ghjuntu u mese di marzu, cù i so detti è i so pruverbii. I cunniscite ? U mese di marzu hè riputatu per u so tempu chì varieghja : "Marzu catarzu" : vale à dì bruttu, goffu. È dinù : "Marzu hà sette barette, una a si caccia è l'altra si mette". L'antichi truvavanu u sole periculosu. Ùn si face casu chì semu sempre d'inguernu, ma pichja in capu : "Sole marzulinu, di l'omu ne face un strascinu". o "Sole marzulinu, di i vechji ne face un sterminiu". Di marzu ùn ci hè bisognu di vighjà. Bisognu à chjinassi à bon'ora : "E sere marzuline, appollati cum'è e ghjalline". (appullassi = "se percher, se calmer, se stabiliser"). Avà site prevenuti. Ne cunniscite d'altri ? Aspettemu i vostri cumenti.

San Martinu ! Divizia !
02/06/2019

San Martinu ! Divizia !

Secondu artìculu di l’attellu immersivu « Storia, Patrimoniu, Cultura è Tradizioni » di Praticalingua, da ritruvà una volta à mese nantu à A Piazzetta. Vi prupònenu elli di fà vi scopre o turnà à scopre unepochi di giuvelli nustrali. Ci avviemu dopu à a scuperta di i 10 tesori burghisgiani à sfiurà à San Martinu, quellu ch’hè fattu da alleguria viva di a divizia è di u sparte.

A Filetta hà 40 anni
12/02/2019

A Filetta hà 40 anni

Si dice chì a filetta ùn more mai. A pudete taglià o brusgià, da e so radiche sode ne surterà sempre qualcosa. U gruppu musicale ellu, hè natu quarant'anni fà. A Filetta, hè appena a Juventus di a musica corsa. Hè u gruppu chì hà ricevutu u più premii : trè "Grand prix" di l'academia Charles-Cros, trè "Diapason d'or", trè "Choc" di u Monde de la musique, un César di a musica di filmu ("Himalaya" cù a musica di Bruno Coulais). In più di quessa, ci sò e participazione à parechje musiche di filmi à successu, e cullaburazioni cun parechji artisti tracunnisciuti (Akhenaton), e turnate mundiale nant'à tutti i cuntinenti. A Filetta, hè a glassa. Passanu nant'à France Musique è ancu à Télérama ne sò scemi. Ghjocanu nant'à un'altra galassia. Tuttu què hè partutu da un paese di Balagna, d'ottobre di u 78. À l'epica, i capilluti eranu tullerati in i gruppi corsi.

20 curiusità intornu à Bastia
02/02/2019

20 curiusità intornu à Bastia

Ritrattu : Armand Luciani « D’aranci, ulivi è vigne incurunata, Sù l’onde, azurre à paru d’u so celu Sorge Bastia, racolta in biancu velu, Siccumu una spusata ; È surride à e trè belle, Chì a guardanu cun faccia innamurata. » (Vattelapesca)

Voci è canti di a guerra di 14
14/11/2018

Voci è canti di a guerra di 14

Allora chì l'Auropa cummemureghja i so morti è chì a Corsica ùn si scorda di i soi, circhemu di fà u giru di i canti è e canzone di a prima guerra mundiale. Ma principiemu cun l'arregistramentu di i prigiuneri corsi in Alemania di l'anni 1916-17. Stu ducumentu eccezziunale è cumuvente ci permette di stà à sente e voce di Corsi nati à a fine di u XIXu seculu. Duvemu st'arregistramentu à u linguistu tedescu Wilhelm Doegen, chì face un'inchiesta cù i suldati ritenuti in i campi d'Alemagna. U so scopu hè di custituisce un archiviu di lingue, di canti, di musiche. Di paura ch'elli smarrischinu, hà da arregistrà 250 lingue è dialetti differenti. À chì leghje, à chì discorre, à chì canta una canzona. Stu fondu si trova à l'università Humboldt di Berlinu.

14/11/2018

U trè di ligna

Eccu e parolle di a puesia recitata da Jules Chiaramonti, arregistrata in u 1916. Addiu lu Trè di ligna Cù le so belle zitelle Ci n'anderemu ind'è noi Chì le ci avemu più belle Ci aspettanu cun maniera Le nostre madamicelle. Quandu ghjunsimu culà In portu à San Ghjuvanni Fubbimu tutti spugliati Ognunu cambiò di panni Eppo leghjnu lu raportu Ognunu pigliò trè anni. Quandu ne ghjunse culà In piazza di lu quartiere Ch'io vibu tanti suldati Mi n'aghju fattu un sallevu Dicendumi ci n'hè tanti Ci puderaghju stà anch'eiu. La mane versu cinque ore Ci sonanu lu caffè Un suppulu d'acqua bullita Tòrbida di sciccorè Hè amaru cum'è lu fele È zuccaru ùn ci n'hè. Eppo vene lu sargente Dicendu : "sticcami què" Eppo vene lu capurale Ci cumanda li curvè La fatica si supporta Lu peghju hè "l'amerdamentu". Sò capace à cumandacci Quattr'o cinque tutt'à tempu È s'è vo ùn obedite Parlanu di mette nentru Ma si sà quant'ellu vale Lu pane di le so case. S'obedisce à un capurale…

Attenti, scuperta maiò in Omessa !
09/11/2018

Attenti, scuperta maiò in Omessa !

Un artistu di u Rinascimentu talianu, autore di pitture à l'affrescu in un paese di u centru di a Corsica ! Hè a scuperta chì hè stata fatta in Omessa è hè un picculu terramotu. Si tratta di Giovanni da Piamonte, discipulu di u grande maestru Piero della Francesca. Ma ripigliemu tuttu à principiu. In u 2014 sò stati scuperti l'affreschi in a chjesa Sant'Andria, in u paese d'Omessa (pieve di Tàlcini). Ne aviamu digià parlatu tandu. Duvimu sta scuperta à Nicolas Poli, chì s'occupava di a risturazione di l'edifiziu.

10 tesori burghisgiani
29/10/2018

10 tesori burghisgiani

Eccu vi una crònaca nova pruposta da i stazianti di l’attellu immersivu « Storia, Patrimoniu, Cultura è Tradizioni » di Praticalingua, da ritruvà una volta à mese nantu à A Piazzetta. Vi prupònenu elli di fà vi scopre o turnà à scopre unepoche di ricchezze nustrale è da avviata anu sceltu di purtà vi pè isse sponde burghisgiane. Ch’ella sia detta, ùn si vole cumpiitu quellu àrticulu è vene stazzunatu da l’ùnica sugettività di i so autori, stradati forse forse da a savviezza paisana chì ci rammenta chì : « Ci sò in Corsica trè giuvelli, Borgu, Antisanti è i Prunelli ». Aiò à facci una spassighjata pè isse strette burghisgiane ?) !

15 ragione di scopre à Còrdoba
28/10/2018

15 ragione di scopre à Còrdoba

L'Andalusia s'hè trova à u crucivia di parechje culture : rumana, araba, ebraica, catolica. Di sta ricca storia, ne ferma una regione senza equivalente in Auropa pè a so ricchezza patrimuniale. Allora perchè micca scopre a cità di Còrdoba (Cordoue) ? Per andacci da Corsica ùn hè micca cusì cumplicata. U megliu hè di passà per Nizza o Marseglia. Ci sò cumpagnie (puru low cost) chì vi purteranu in Seviglia o Madrid. Da Madrid cuntate 1 ora è 40 di trenu per Còrdoba.

22/10/2018

"A Passione di e castagne" (Petru Mari)

Un testu di Petru Mari è di Paulu Felice Nasica, esciutu in u giurnale A Fiaccula di A Castagniccia (numeru 1, 1979). Pigliate un grataghju cù una grate chì hè invechjata bè Rendite a so ghjuventù à u fucone è tandu pigliate furlanetta è rustaghja tagliate polle, arbitru, filetta è lecce nettate u castagnetu cum'è a palma di a manu è aspettate aspettate chì e castagne caschinu in istu mentre pudete cantà pudete sunnià pudete perseguità e streghe à l'aghja di u Zuccarellu o allora vi calcate à u chjassu è aspettate aspettate chì e castagne caschinu à a prima lampata di tighjulana fate subitu un filare è cuglite a manesca chì à a prima lampata di tighjulana a tighjulana hè libera pè a ghjentile fatela puru dopu ma ùn vi scurdate di a ruspatoghja senza, e dite v'anu da frighje è pò ingratate ingratate à lampera cù tagliola è balla à corpu pienu ingratate à lampera chì l'invigliosi cù a faccia gialla ne feremu malati di u stomacu sti techji di pensione…

Ùn ci hè omu chì sia un'isula (puru s’ellu hè isulanu)
01/10/2018

Ùn ci hè omu chì sia un'isula (puru s’ellu hè isulanu)

"Nul homme n’est un île", hè un filmu ducumentariu chì viaghja da a Sicilia à l’Alpe. Ci presenta unepochi di sperimenti in agricultura o architettura è ci porta à pensà chì a ricerca di u bè cumunu, u rispettu di i lochi, di a natura è di i paisaghji puderianu esse un'alternativa felice.

U nostru umagiu à Pétillon
01/10/2018

U nostru umagiu à Pétillon

René Pétillon hè mortu è oghje tuttu ognunu li rende omagiu. Avia più ch'è l'altri riesciutu à trattà di a Corsica. Senza offende è ridendusine di tutti : Corsi, turisti, pulizzeri, naziunalisti, omi pulitichi francesi, pinzuti stallati in Corsica... A Piazzetta li deve a so testa di moru. A testa di moru di A Piazzetta hè ricacciata da un vechju disegnu di Pétillon esciutu in u "Canard Enchaîné" (bellu nanzu à "L'Enquête Corse").

Eccu "U Cantu di u mare" à u cinema !
31/05/2018

Eccu "U Cantu di u mare" à u cinema !

O Disney, parlami corsu ! Aspettandu chì Walt fessi parlà corsu à stu topu di Mickey Mouse (un ghjornu ?), l'associu Fiura Mossa hà adattatu un filmu d'animazione in lingua corsa, "U Cantu di u mare". Ci seranu duie seanze sta dumenicata in Bastia. Ci lagnemu spessu ch'ellu si passi pocu affare per ciò chì hè di a diffusione di a lingua corsa. Allora quand'ellu ci hè qualcosa di bè, ci vole à dilla !

L'Hermione : U battellu di l’indipendenza
21/04/2018

L'Hermione : U battellu di l’indipendenza

L’Hermione piglierà portu in Bastia istu vènneri u 27 d’aprile pè trè ghjorni di vìsite è di varie animazione ; issa famosa rèplica chì hà muratu a so petricella à l’edifiziu di a libertà di i pòpuli.

20/04/2018

"Scrivimu a nostra lingua", eccu u librucciu !

Dopu à u blog, hè natu u librucciu per amparà à scrive u corsu. Un "Intricciate è cambiarine" 2.0 è in culori. Brandon Andreani hè un giovanu studiante passiunatu di lingua corsa. Stufu di sente dì chì : "eiu parlu corsu ma ùn sò micca scrivelu", s'hè lanciatu in un'opera di demucratizazione di a scrittura di u corsu. Hè cusì ch'ellu hè natu u blog [Scrivimu a nostra lingua]url:http://scrivimuanostralingua.over-blog.com, ch'ellu si pò seguità dinù nant'à Twitter.

04/04/2018

Femuci un girettu in Bologna

È perchè ùn scupreriate micca à Bologna ? A capitale di a regione di l'Emilia Romagna hè piena di tesori è ùn hè ch'è à duie ore di strada da Livornu. Principiemu cù i cugnomi. Bologna ne hà quattru : la Dotta, la Rossa, la Grassa, la Turrita.

26/03/2018

Quattru bone nutizie pè a lingua corsa nant'à internet

"A cuufficialità, femula da per noi" ùn basta à dilla. Avà ch'è no sapemu ch'ellu ùn ci vole à aspettà nunda da u Statu, saria ora d'impatrunescesi di l'arnesi ch'ellu prupone internet per fà campà sta povera lingua corsa (chì certi anu digià interratu è alzatu un munumentu à a so memoria). È purtantu, ci n'hè chì a scrivenu è chì a leghjenu sempre. Eccu trè belle iniziative da salutà. Chì ne chjamanu d'altre? Ùn si presenta più u blog animatu da Marcu Biancarelli è a so squadra. Pensavate ch'ella hè muribonda a prosa in lingua corsa ? Andate à lampacci un ochju. Attenti, u viaghju scuzzula.

15/03/2018

Si n'hè andatu Bébé Mariani

Eccu, si n'hè andatu Bébé Mariani è Sermanu pienghje. U paese hà persu l'ultimu pilastru di l'anzianu mondu chì li firmava. Cantore, artistu, pittore, Bébé era siguramente un omu inclassabile è unicu. Tutti quelli chì l'anu cruciatu averanu u ricordu d'un omu semplice, à la manu, sempre boccarisa è spiritosu, arradicatu à u so paese è e so tradizione, sempre in brama di tramandà è di sparghje. Paul Mariani, dettu « Bébé » hè natu in u 1928. Di babbu sermanacciu (Fidericcu Mariani, prufessore d'inglese, era unu di i "quattru viulini") è di mamma zalaninca, s'hè stallatu in Boziu versu l'età di vinti anni. Ci trova una cultura di u cantu, di a paghjella è di u viulinu sempre viva. Piglia cuscenza chì ciò chì hè tandu disprezzatu da parechji Corsi hè un patrimoniu riccu ch'ellu ci vole à salvà è trasmette.

04/03/2018

E più belle canzone di Ghjuvanteramu Rocchi

Hè mortu Ghjuvanteramu Rocchi è hè grande l'emuzione in Corsica. Hè un piunieru di l'insignamentu di u corsu è un tercanu di a lingua chì si n'hè andatu. Semu crisciuti cù e so canzone ch'è no avemu tutti in mente. Allora pè rendeli omagiu, forse chì u megliu hè di turnà à stalle à sente. Eccu una piccula scelta, frà decine è decine di puesie.